Creta (in grecu Κρήτη, Kriti), officialmente Periferia di Creta (in grecu Περιφέρεια Κρήτης, Perifèria Kritis) hè un' isula di u Mare terraniu è una periferia greca di 623 065 abitanti, u capilocu essendu Candia (ò Iracliu). U territoriu regiunale hè custituitu guasi intiriamente da l'isula omonima, a più grande isula di a Grecia è a quinta 8 261 km2) per grandezza frà quelle di u Mare terraniu, dopu à Sicilia, Sardigna, Cipru è Corsica; u restu di u territoriu di a periferia hè custituitu da un grande numeru d'isule minore è isulotti chì circondanu l'isula maestra, trà a Gozzo, u puntu più miridiunale di l'Europa fisica. Creta hè distante di circa 95 km da a Grecia cuntinentale è custituisce a limita meridiunale di u mare Egeiu è quellu settentriunale di u mare Libicu.
A suddivisione amministrativa hè ripartita in 24 cumuni (dhimi) distribuiti in quattru unità perifiriche chì anu per capilocu Candia, A Canea, Lasithi è Rethymno; u territoriu intieru currisponde à una di i 7 diocesi istituiti incù u prugramma Callicrate, è ancu à a chjesa ortudossa di Creta, retta in statutu di meza autunumia da un arcivescu ma posta sottu a ghjurisdizione di u Patriarcatu ecumenicu di Custantinopuli.
Trà u III è u II millenniu a.C. l'isula fù u centru di a civiltà minoica, chì fù trà e prime civiltà avanzate d'Europa, chì avia in Cnossu, Cidonia è Festo i so centri principali. In u corsu di i seculi fù cunquistata è abitata da micenii, grechi, rumani, bizantini, musulmani andalusi, veniziani, è turchi ottumani finu à l'unificazione definitiva incù u statu grecu in u 1913.
Creta hè trà e principale distinazione turistiche di a Grecia per via di i numerosi siti archeulogichi è naturalistichi è per u so patrimoniu culturale specificu, espressu à traversu parechje spicificità linguistiche, litterarie, musicale è gastrunomiche.