Fata Morgana

Una Fata Morgana in Bornholm (Danimarca)

In ottica, a Fata Morgana hè una forma cumplessa è inabituali di miraghju chì omu pò ussirvà in una striscia stretta sopra à l'orizonti.[1] U finominu hè ancu cunnisciutu à u stranieri sottu à u so nomu talianu, chì si tratta d'un finominu à spessu ussirvatu in u strittonu di Missina è trasmissu da i Nurmani. Faci rifirimentu à a fata Morgana di a mitulugia celtica, chì inducìa ind'è i marinari visioni di casteddi fantastichi in aria o annantu à a terra, cù u fini d'attirà li è di cunducia li cusì à a morti.

'Ssu finominu, chì pò essa ussirvatu annantu à terra o in mari, in i righjoni pularii o i diserti, sforma talmenti l'ughjettu (o l'ughjetti) annantu à u quali u miraghju agisci ch'eddu diventa insolitu è impussibuli à ricunnoscia. Pò affittà ogni tipu d'ughjettu distanti, com'è l'isuli, i costi o i batteddi. U sughjettu hè musciatu in traccia d'evuluà, in pusizioni diffarenti di quiddi d'urighjina, in una visioni chì pò passà senza transizioni da a cumprissioni à l'allungamentu.

'Ssu finominu si pruduci in diversi loca di u mondu. Hà ispiratu da numarosi opari puetichi, chì i so autori furniscini spiigazioni imaginativi di u finominu. L'upinioni siont'è a quali u miraghju hè ancu à l'urighjina di certi casi d'ussirvazioni di ovni hè largamenti sparta.

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in talianu.

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Nelliwinne