U regnu di Logudoru o di Torres hè un di i quattru regni chì nascini in Sardegna à u VIIIu seculu par rimpiazzà un Imperu rumanu divintatu troppu luntanu (quiddu di Bisanza) è par pruteghja si in particulari di i razzii arabi.[1]
U Logudoru si sviluppeti in a parti nordu uccidintali di a Sardegna cumpridindu i rigioni di Sassari, Nurra, Romangia, Anglona, Marghine, Planargia, Montiferru, Goceano è una parti di a Barbagia, oghji inglubati in i pruvincii di Sassari, Olbia è Tempiu, Nuoru è Oristanu.
U Regnu di Logudoru, com'è d'altrondi l'altri trè Regni era un riamu suvranu siont'è u principu ghjuridicu Superiorem micca recognoscens, incù un tarritoriu suddivisu in 20 Curatorii, i distritti dirighjiti da un curatori è cumprindindu centri abitati chjamati Cità. U Regnu avia u so parlamentu probbiu, a Curona di Logu, cumpostu da i rapprisintanti di i Curatorii. Pussidia u so probbiu duminiu publicu, u Rennu, vutaia i leghji, avia i fruntieri è stampaia a muneta.
U so capu era u Judex ius dicens (quiddu chì dici a leghji), in sardu, u Ghjudici. U Ghjudici tiraia a so auturità non solu da l'eredità ma dinò da u ricunniscimentu di u so Imperium da a Curona di Logu.