Yoruba language

Yoruba (USA: /ˈjːrəbə/,[2] Angalteer: /ˈjɒrʊbə/;[3] Yor. Èdè Yorùbá, IPA: [jōrùbá]; Ajami: عِدعِ يوْرُبا) ko ɗemngal haalteengal e Hiirnaange Afrik e Hiirnaange Afrik Caka Naajeeriya. Ko leñol Yoruba haaldata ɗe. Haalooɓe ɗemngal Yoruba ina tolnoo e miliyoŋaaji 47, ina heen fotde miliyoŋaaji ɗiɗi haalooɓe ɗemngal ɗiɗaɓal.[1]

Yarbankoore
natural language, modern language
Subclass ofYoruboid, Kwa Taƴto
LesdinkeejumÈdè Yorùbá, Yorùbá Taƴto
LesdiNaajeeriya, Benen, Togo Taƴto
Linguistic typologysubject–verb–object, isolating language Taƴto
Writing systemLatin script Taƴto
Ethnologue language status2 Provincial Taƴto
Used byYimɓe Yarbanko'en Taƴto
Wikimedia language codeyo Taƴto

Ko ɗum ɗemngal keewngal, ngal ɓuri haaleede ko e nokkuuji gonɗi e nder leydi Najeriya, Benin, e Togo tawa ina waɗi renndooji tokoosi eggooɓe to Kodduwaar, Siyera Leyoon e Gambia.

Kelme Yoruba ina kuutoree kadi e nder diineeji diineeji Afrik ko wayi no diineeji Candomblé Afro-Beresiil, diineeji Kariibi Santería e mbaadi ɗemngal Lucumí liturgique, e diineeji Afrik-Amerik ceertuɗi to Amerik worgo. Ko ɓuri heewde e huutortooɓe ɗeen diineeji hannde e nder leyɗeele Amerik, kaalataa walla faamataa Yoruba; kono, ɓe kuutortoo ko kelme e konnguɗi Yoruba e nder jimɗi ɗi ɓe mbaawaa faamde. Huutoraade lexicon kelme Yoruba e konnguɗi juutɗi e nder diine ina heewi kadi, kono ɗe njaltii e waylooji sabu Yoruba nattii wonde ɗemngal maɓɓe, kadi ɗemngal laaɓngal ɗaɓɓaaka.

[2] Yor.

  1. REDIRECTION Modèle:Ɗemngal, Template:IPA-all; Ajami:
  2. REDIRECTION Modèle:Ɗemngal) is a language that is spoken in West Africa, primarily in Southwestern and Central Nigeria. It is spoken by the Yoruba people. Yoruba speakers number roughly 47 million, including about 2 million second-language speakers.[3]

Ko ɗum ɗemngal Yoruboid mawngal, Yoruba ɓuri ɓadaade ɗemɗe Itsekiri (kaaleteeɗe e nder delta Niiseer) e Igala (kaaleteeɗe e nder caka Niiseer).

Tariya Kabaaruuji goɗɗi: ɗemɗe Volta–Niiseer e ɗemɗe Benue–Kongo Yoruba ina renndini e ɗemɗe Edekiri, ko ɗum wondi e Itsekiri e seerndude Igala e dental ɗemɗe Yoruboid nder caltal Volta–Niger e nder galle Niger–Kongo. Ngootaagu ɗemɗe galle Niiseer-Kongo ina yahra e duuɓi 11 000 jooni (caggal yonta Paleolitik toowɗo).[4] E nder leydi Najeriya hannde ndii, ina hiisa wonde ina waɗi ko ina tolnoo e miliyoŋaaji 50 haalooɓe ɗemngal Yoruba, kam e miliyoŋaaji keewɗi goɗɗi haalooɓe ɗemngal Naajeeriya, ɗum noon ko ɗemngal Afrik ɓurngal heewde haaleede e nder duunde he. Woodi binndi ɗuuɗɗi nder ɗemngal Yoruba, hawti bee defte, jaayndeeji, e defte.[5] Yoruba ina huutoree e jaayndeeji rajooji e teleeji, ina janngee e duɗe leslese, hakkundeeje, e duɗe jaaɓi haaɗtirde.[6]

  1. "Yoruba". Merriam-Webster. Retrieved 2 April 2024.
  2. Laurie Bauer, 2007, The Linguistics Student's Handbook, Edinburgh
  3. Cite error: Invalid <ref> tag; no text was provided for refs named e27
  4. Valdés, Vanessa K. (2015-03-04). "Yoruba Traditions and African American Religious Nationalism by Tracey E. Hucks (review)". Callaloo (in Engeleere). 38 (1): 234–237. doi:10.1353/cal.2015.0025. ISSN 1080-6512. S2CID 143058809.
  5. Warner, Maureen (1971). "Trinidad Yoruba — Notes on Survivals". Caribbean Quarterly. 17 (2): 40–49. doi:10.1080/00086495.1971.11829073. ISSN 0008-6495. JSTOR 40653205.
  6. "History of Oyotunji". Oyotunji (in Engeleere). Retrieved 2020-10-13.

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Nelliwinne