AR
|
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese sitadìn |
Arbenganese | |
---|---|
Âtri nómmi | (ze) Arbenganéize, Arbenghéize, Arbenganeise |
Parlòu in | ![]() |
Regioìn | ![]() ( ![]() ![]() ![]() (Àutu, Ci(r)ixöa de Garesce, Cravaüna) |
Parlànti | |
Totâle | ~10.000[n. 1] |
Clasificaçión | |
Filogénexi | Lengue indueuropée Italiche Rumanse Rumanse de punènte Gallu-Rumanse Gallu-Italiche Lìgü(r)e Lìgü(r)e du sèntru punènte Arbenganese |
Estræto in léngoa | |
Diciaraçión universâle di dirìtti umâni, art. 1
Tütti i òmmi i nàscen in libertè e i sun pa(r)eggi in dignitè e diritti. I sun dutèi de raxùn e de cusciènsa e i l'han da fà l'ün cun l'âtru in pìna fraternitè. (arbenganese sitadìn) Tütti i òmmi i nàscen in libertài e i sun pa(r)eggi in dignitài e diritti. I sun dutài de raxùn e de cusciènsa e i l'han da fà l'ün cun l'âtru in pìna fraternitài. (arbenganese fö(r)a de mü(r)aje) | |
![]() | |
L'Arbenganese (o ascì u dialettu d'Arbenga, in rife(r)imèntu au parlà sitadìn[n. 2], arbenganéize in zenese) u l'è 'n dialettu da lengua lìgü(r)e parlàu prinsipalmènte inta ciâna d'Arbenga e inta valâ du scciümme A(r)òscia, ch'u fa parte du cuscì dìtu grüppu du Lìgü(r)e du sentru punènte, dund'a l'è a varietè ciü difüsa.
Erô inte nòtte: Gh'é di tag <ref>
pe 'n grùppo ciamòu "n." ma no l'é stæto trovòu nisciùn tag <references group="n."/>
corispondénte