Lingaz portughesc

Articul per Ladin Gherdëina

Portughesc
português
Pronunzia	[puɾtuˈɣeʃ], [poʁtuˈɡe(j)s]
Etnia	Lusofons Portughesc Brazilians Luso-Asiac Luso-Africans
Numer che rejona	Rujeneda de l'oma: 232 milions (2012–2020)[1] L2: 25 milions (2018–2020)[1] De ndut: 258 milions[1]
Familia de rujenedes	Indo-Europeich Italic Latino-Faliscan Romanz Italo-Western Western Romance Ibero-Romance West Iberian Galician-Portuguese Portughesc
Formes da dant	Proto-Indo-European Proto-Italic Latin vedl Latin tlassich Latin vulgher Galician-Portuguese
Sistem de scritura	Latin (Portuguese alphabet) Portuguese Braille
Signed forms	Portughesc codificà a man
Status ufiziel
Rujeneda ufiziela te	9 stac  Angola  Brasil  Cap Vërt  Timor de l'Est  Guinea Ecuatoriela[2]  Guinea-Bissau  Mosambich  Portugal  São Tomé y Príncipe 1 dependënza  Macau (China)
Rujeneda de mendranza recunesciuda te	Rujeneda culturela Uruguay[3][4][5] Spania (Galician language) Sudafrica Organisazions nternaziuneles
Regulà da	Portugal: Lisbon Academy of Sciences (Lisbon Academy Class of Letters) Brazil: Academia Brasileira de Letras Mozambique: Escola Portuguesa de Moçambique (future) Template:Citationneeded
Codesc de rujeneda
ISO 639-1	pt
ISO 639-2	por
ISO 639-3	por
Glottolog	port1283
Linguasphere	51-AAA-a
Stac y raions ulache l portughesc ie la rujeneda de l'oma de la maiuranza   Stac y raions ulache l portughesc ie na rujeneda ufiziela o aministrativa ma nia la rujeneda de l'oma de la maiuranza   Stac y raions ulache l portughesc ie na rujeneda culturela o secundera
L portughesc ne ie nia na rujeneda n pericul aldò dl sistem de tlasificazion dl Atlas of the World's Languages in Danger de l'UNESCO
Chësc articul à simboi fonetics dl AFI. Zënza l drë rendering pudëssl vester che te vëighes mé ponc de domanda, scatules o autri simboi mpede i carateresc Unicode. Per mparé de plu sun i simboi dl AFI, cëla Aiuto:IPA.

L portughesc (português o língua portuguesa) ie n lingaz romanz de la familia di lingac indoeuropeics che à si urigin sun la penijula iberica te l'Europa. L ie na rujeneda ufiziela tl Portugal, Brasil, Cap Vërt, Angola, Mosambich, Guinea-Bissau y São Tomé y Príncipe,^[6] y l à n status co-ufiziel tl Timor de l'Est, Guinea Ecuatoriela y Macau. A na persona che rejona portughesc ti dijun n "lusofon" (lusófono). Tres l'espansion ntan i tëmps dl colonialism abinun al didancuei na prejënza culturela de persones che rejona portughesc sëura dut l mond. L portughesc fej pert de la grupa ibero-romanza che se ova svilupà da dialec desfrënc dl latin vulgher tl medieve tl rëni de Galizia y te la contea de Portugal y à mantenì na cërta fonologia celtica te si lessich.^[7][8]

Coche la rujeneda de l'oma de presciapuech 230 milions de persones y la segonda ruejenda de 25-30 milions vën l portughesc rujenà de ndut da ntëur a 250 milions de persones. L vën normalmënter cumpedà coche la cuinta majera rujeneda de l'oma al mond y la terza majera danter la rujenedes europées^[9] y la segonda majera rujeneda romanza al mond do l spanuel. L ie la segonda majera rujeneda te l'America dl Sud^[10] y la majera rujeneda tl emisfer sud.^[11][12][13]. L ie ënghe la segonda rujeneda plu adurveda te l'America Latina, do l spanuel, una de la 10 majera rujenedes de l'Africa,^[14] y na rujeneda ufiziela de l'Union Europea, l Mercosul, l'Organisazion di Stac Americans, la Comunità Economica di Stac de l'Africa Uzidentela, l'Union Africana, y la Comunità di Stac de Rujeneda Portugheja, na organisazion nternaziunela metuda adum da duc i stac lusofons dl mond. Tl 1997 ova n stude academic pusiziunà l portughesc coche una de la 10 rujenedes cun majer nflus al mond.^[15]

1. ↑ ^{1,0 1,1 1,2} Portughesc at Ethnologue (25th ed., 2022)
2. ↑ "Continúan los actos del Día de la Lengua Portuguesa y la Cultura Lusófona" [Acts continue to mark Portuguese Language and Portuguese Culture Day]. Government of the Republic of Equatorial Guinea. 10 May 2016.
3. ↑ Gutiérrez Bottaro, Silvia Etel (2014). "El portugués uruguayo y las marcas de la oralidad en la poesía del escritor uruguayo Agustín R. Bisio" [Uruguayan Portuguese and oral marks in the poetry of Uruguayan writer Agustín R. Bisio] (PDF). abehache (per spagnolo). 4 (6). Archivià da l uriginel (PDF) ai 12 August 2019. Trat ite ai 18 March 2018.
4. ↑ "Historia lingüística del Uruguay". www.historiadelaslenguasenuruguay.edu.uy. Archivià da l uriginel ai 5 April 2019. Trat ite ai 9 May 2020.
5. ↑ Template:Cite conference
6. ↑ "Estados-membros" [Member States]. Community of Portuguese Language Countries (per portoghese). 7 February 2017.
7. ↑ "The Origin and Formation of The Portuguese Language". Judeo-Lusitanica. Duke University. Archivià da l uriginel ai 10 May 2017. Trat ite ai 15 October 2016.
8. ↑ Bittencourt de Oliveira, João. "Breves considerações sobre o legado das línguas célticas". filologia.org.br.
9. ↑ "CIA World Factbook". Trat ite ai 12 June 2015.
10. ↑ "The Different Languages of South America". Latino Bridge (per inglese). 7 November 2022. Trat ite ai 2020-06-21.
11. ↑ "Potencial Económico da Língua Portuguesa" (PDF). University of Coimbra.
12. ↑ "World Portuguese Language Day". UNESCO.
13. ↑ "20 Most Spoken Languages in the World in 2023". Berlitz Corporation.
14. ↑ "Top 11 Most Spoken Languages in Africa". 2017-10-18.
15. ↑ "The World's 10 most influential languages", George Weber, 1997, Language Today