Back Alfred die Grote Afrikaans ታላቁ አልፍሬድ Amharic Ælfred Micela ANG Aliferedi Ogwu Ilile ANN ألفريد العظيم Arabic الفريد العظيم ARZ Alfredu'l Grande AST Böyük Alfred Azerbaijani آلفرد بزرق AZB Бөйөк Альфред Bashkir
| Alfred cel Mare | |
| Rege al Anglo-Saxonilor | |
 Statuia lui Alfred cel Mare, Winchester | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | c. 849 Wantage, Berkshire |
| Decedat | 26 octombrie 899 Winchester, Wessex  |
| Înmormântat | Winchester |
| Părinți | Ethelwulf de Wessex Osburga |
| Frați și surori | Æthelswith[*][1] Æthelbald[*][1] Æthelberht[*][1] Ethelred de Wessex[1] Æthelstan of Kent[*] |
| Căsătorit cu | Ealhswith |
| Copii | Æthelflæd[*][2] Eduard cel Bătrân[1] Ælfthryth, Countess of Flanders[*][1] Æthelweard[*][2] Æthelgifu[*][2] |
| Religie | creștinism |
| Ocupație | politician scriitor monarh |
| Limbi vorbite | Limba engleză veche |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Casa de Wessex |
| Domnie | |
| Domnie | 23 aprilie 871 — 26 octombrie 899 |
| Predecesor | Ethelred de Wessex |
| Succesor | Eduard cel Bătrân |
Modifică date / text  | |
Alfred cel Mare (Ælfred), (n. 849 d.Hr., Wantage, Anglia, Regatul Unit – d. , Winchester, Wessex) a fost rege anglo-saxon al Regatului Wessex din 871 până la moartea sa din 899.
Alfred, al cincilea fiu al regelui Ethelwulf, s-a distins încă de tânăr în lupta împotriva „armatei" daneze.[3] Încă din primul an al domniei sale, danezii conduși de regele Guthrun au năvălit în Wessex. Alfred se refugiază pe insula Athelney și revine spectaculos; se semnează un pact și se stabilește o frontieră între Danelaw și Wessex, danezii rămân stăpâni în est și nord iar Alfred domnește la sud de această frontieră. Pactul a fost încălcat.
În 878 i-a învins pe danezi în Bătălia de la Edington. În 886 a recucerit Londra.
Alfred reorganizează armata de uscat și marina, justiția și educația.[4] Înființează școli unde se poate învăța latina, engleza, călăria și vânătoarea cu șoimi. Din ordinul său se începe o Cronică anglo-saxonă unde sunt notate anual principalele evenimente. El însuși a fost scriitor și traducător. A tradus din latină Istoria ecleziastică a englezilor de Beda, Istoria universală de Orosius, Regula pastorală de Grigore cel Mare, Mângâierile filozofiei de Boethius.
