Avicenna | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | أبو علي الحسين بن عبد الله بن الحسن بن علي بن سينا ![]() |
Născut | 980 d.Hr.[3][4][5] ![]() Afshona(d), Sāmānizii și renașterea Iranului(d)[3] ![]() |
Decedat | (57 de ani) ![]() Hamadan, Kakuyids(d)[3][6] ![]() |
Înmormântat | Avicenna Mausoleum[*][7] ![]() |
Religie | islam șiism[8] ![]() |
Ocupație | filozof poet astronom medic teoretician al muzicii[*] fizician matematician chimist ethicist[*] jurist islamic[*] scriitor autor ![]() |
Limbi vorbite | limba arabă[9][10] limba persană ![]() |
Activitate | |
Domiciliu | Ray Buhara Urghenci Gorgan Hamadan ![]() |
Influențat de | Al Biruni, Plotin, Mahomed, Galenus, Aristotel, Hippocrate, Avenzoar, Wasil ibn Ata[*] , Ahmed ibn Sahl al-Balkhi, Al-Kindi, Abu Bakr Muhammad ibn Zakariya al-Razi, Al-Farabi[1][2] ![]() |
Profesor pentru | Bahmanyār[*] , Ibn Abi Sadiq[*] , Ali ibn Yusuf al-Ilaqi[*] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Abū ‘Alī al-Husayn ibn ‘Abd Allāh ibn Sīnā al-Balkhī (persană ابوعلى سينا/پورسينا Abu Ali Sina sau numele arab: أبو علي الحسين بن عبد الله بن سينا; deseori numit Ibn Sina sau latinizat Avicenna) (n. 980, d. 1037) a fost filosof, scriitor, medic și cercetător al naturii șiit de origine tadjic . A fost interesat de mai multe domenii, printre care astronomia, alchimia, chimia și psihologia. S-a născut la 7 august 980, la Afshéna, lîngă Buhara în Persia (acum în Uzbekistan) și a murit la Hamadan, în Iran, în august 1037.
Era denumit de arabi, „al treilea Aristotel”.
Din cele 450 de lucrări despre care se crede că a scris, în jur de 240 au supraviețuit, inclusiv 150 despre filosofie și 40 despre medicină. A dezvoltat în mod creator unele dintre elementele înaintate ale gîndirii aristotelice. El afirmă că lumea există dintotdeauna, ca și Dumnezeu, din care ar proveni nu ca o creație, cum susțineau teologii ci ca o emanație. A afirmat existența unei legături indisolubile între materie și mișcare și a unei legități naturale universale.
Cele mai faimoase lucrări ale sale sunt Cartea vindecării, o enciclopedie filosofică și științifică și Canonul Medicinii, o enciclopedie medicală care a devenit un text medical standard în multe universități medievale și a rămas în utilizați până în 1650.
Avicenna a avut o contribuție substanțială în domeniul științelor naturii (al mecanicii, mineralogiei, botanicii, zoologiei etc) contribuind la pregătirea științei experimentale moderne. Opera sa medicală a stat timp de cinci secole la baza studiului medicinii, atît în Orient cît și în Occident.
Pe lângă filozofie și medicină, corpusul lui Avicenna include scrieri despre astronomie, alchimie, geografie și geologie, psihologie, teologie islamică, logică, matematică, fizică și opere de poezie
Lucrările sale au început să fie traduse în latină în prima jumătate a secolului al XII-lea.
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)