Back Die Pest (Camus) ALS الطاعون (رواية) Arabic Taun (roman) Azerbaijani Чумата Bulgarian La pesta Catalan Mor (román) Czech La Peste Welsh Pesten Danish Die Pest German Η Πανούκλα Greek
Ciuma | |
 | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Autor | Albert Camus |
| Subiect | pestă epidemie |
| Gen | ficțiune filozofică ficțiune absurdă |
| Ediția originală | |
| Titlu original | La Peste |
| Limba | franceză |
| Editură | Gallimard, Paris |
| Țara primei apariții |  Franța |
| Data primei apariții | 1947 |
| Format original | Tipăritură |
| Număr de pagini | 278 |
| Ediția în limba română | |
| Traducător | Eta și Marin Preda |
| Data apariției | 1968 |
Modifică date / text  | |
Ciuma (în franceză La Peste) este un roman scris de Albert Camus și publicat în 1947, care prezintă cazul unei epidemii de ciumă din orașul algerian Oran. El ridică o serie de întrebări legate de natura destinului și a condiției umane. Personajele din carte, de la medici și până la turiști și fugari, sunt folosite pentru a arăta efectele pe care le are ciuma asupra populației.
Romanul este considerat a fi inspirat din epidemia de holeră care a ucis un procent mare din populația Oranului în 1849 după ce orașul a fost colonizat de francezi, dar acțiunea romanului este plasată în anii 1940.[2] Oranul și împrejurimile sale au fost lovite de boală de mai multe ori înainte ca Albert Camus să publice acest roman. Potrivit unui raport de cercetare al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, Oranul a fost devastat de ciumă în 1556 și 1678, dar cazurile înregistrate după colonizarea europeană, în 1921 (185 de cazuri), 1931 (76 de cazuri) și 1944 (95 de cazuri), au fost mult departe de amploarea epidemiei descrise în roman.
Ciuma este considerat un roman clasic existențialist în ciuda obiecțiilor lui Camus față de această etichetare.[3][4] Tonul narativ este similar cu cel al lui Kafka, în special în Procesul, în care sentințele individuale au mai multe semnificații. Camus a inclus un personaj care interpretează eronat Procesul ca roman polițist mister, o formă de omagiu oblică adusă cărții citate. Romanul a fost interpretat ca o abordare metaforică a Rezistenței franceze la ocupației nazistă din timpul celui de-al doilea război mondial.
Deși abordarea Camus din carte este severă, naratorul subliniază ideile că nu avem în cele din urmă niciun control asupra vieții, iar iraționalitatea ei este inevitabilă.[1] În plus, el ilustrează reacția umană în fața "absurdului"; Ciuma prezintă modul în care lumea se raportează la noțiunea filosofică a absurdismului, o teorie la definirea căreia a contribuit însuși Camus.