Clasa de mijloc

Deținătorii bogăției după clasele sociale în 2021, conform lui Credit Suisse

Clasa de mijloc se referă la o clasă de oameni aflată în mijlocul unei stratificări sociale⁠(d), adesea definită de ocupație, venit, educație sau status social. Istoric, termenul a fost asociat cu modernitatea,[1] capitalismul și dezbatere politică.[2] Definițiile comune pentru clasa de mijloc variază de la cincimea mijlocie a indivizilor pe scara veniturilor unei națiuni, până la toți, cu excepția celor 20 % săraci, respectiv bogați.[3] Teorii precum „paradoxul interesului” împart oamenii și bogăția în zece grupuri și valori pentru a determina mărimea și partea de avere a clasei de mijloc.[4]

Terminologia diferă în Statele Unite, unde termenul „clasa de mijloc” descrie oamenii care în alte țări ar fi descriși ca fiind „clasa muncitoare⁠(d)”. De-a lungul timpului, la nivel mondial a existat o creștere semnificativă a clasei de mijloc. În februarie 2009, The Economist a afirmat că peste jumătate din populația lumii aparține clasei de mijloc, ca urmare a creșterii rapide în țările emergente. Acesta a caracterizat clasa de mijloc ca având un venit net⁠(d) rezonabil și a definit-o ca începând din punctul în care oamenilor le rămâne aproximativ o treime din venit pentru alte cheltuieli decât cele pentru hrana de bază și adăpost („venitul discreționar”[5]).[6]

  1. ^ en López & Weinstein, A. Ricardo & Barbara (). The making of the middle class: toward a transnational history (în English). North Carolina, US.: Duke University Press. pp. 3–4. ISBN 9780822394815. 
  2. ^ en Tarkhnishvili, Anna & Levan (). „Middle Class: Definition, Role and Development” (PDF). Global Journal of Human Social Science, Sociology & Culture. 13: 2. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în – via Global Journals. 
  3. ^ en „What is middle class, anyway?”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ en Baizidi, Rahim (). „Paradoxical class: paradox of interest and political conservatism in middle class”. Asian Journal of Political Science. 27 (3): 272–285. doi:10.1080/02185377.2019.1642772. ISSN 0218-5377. 
  5. ^ Roxana Roșu, Radu Burnete, Confederația Patronală Concordia: Salariul minim pe economie din România a avut cea mai rapidă creștere din UE în ultimii 14 ani. Acest ritm nu mai este sustenabil, fără investiții și reforme care să ducă la creșteri la fel de accelerate de productivitate, Ziarul Financiar, 11 septembrie 2024, accesat 2025-02-13
  6. ^ en Parker, John (). „Special report: Burgeoning bourgeoisie”. The Economist. Arhivat din original la . Accesat în . 

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Nelliwinne