Copla andaluza (adesea prescurtată la copla) sau Canción española se referă la un gen de muzică populară spaniolă care s-a dezvoltat treptat de la diferite forme de lieduri și cântece mai vechi, cum ar fi cuplé, tonadilla și zarzuela, în Spania la începutul anilor 1930. În anii 1940-1960, copla a fost unul dintre cele mai populare genuri de muzică ușoară spaniolă, alături de flamenco și bolero, acesta fiind similar cu chanson-ul din Franța și șlagăr-ul german al vremii. Deși „Copla andaluza” adesea desemnează stilul Andaluz, există de asemenea numeroase cântece din alte regiuni, cum ar fi Aragón, Extremadura, Valencia și Madrid. Este o muzică populară din folclorul spaniol care se distinge printr-o structură flexibilă, cântece compuse din rime sau în strofe A-B-C-B.
Copla este moștenitorul vechilor romanțe legate direct de cântecele care erau folosite de oameni pentru a denunța abuzuri, a descrie obiceiuri, a spune povești mai mult sau mai puțin adevărate și, mai ales, a vorbi despre dragoste, gelozie și dezamăgire romantică[1][2].