Corneliu Zelea Codreanu

Corneliu Zelea Codreanu
Date personale
Nume la naștere	Corneliu Codreanu
Născut	13 septembrie 1899[1][2][3][4][5] Huși, Vaslui, România[6]
Decedat	30 noiembrie 1938 (39 de ani)[1][2][4] Tâncăbești, Snagov, Ilfov, România
Înmormântat	România
Cauza decesului	omor
Căsătorit cu	Elena Ilinoiu Codreanu
Copii	Cătălina (adoptată)
Cetățenie	România
Religie	Biserica Ortodoxă Română
Ocupație	politician
Limbi vorbite	limba română[7][8]
Căpitanul Gărzii de Fier
În funcție 24 iunie 1927 – mai 1938
Succedat de	Horia Sima
Partid politic	Mișcarea Legionară  LANC  Garda Conștiinței Naționale
Alma mater	Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Universitatea Grenoble Alpes
Profesie	Avocat, lider fascist
Semnătură
Modifică date / text

Corneliu Zelea Codreanu (n. 13 septembrie 1899, Huși, Vaslui, România – d. 30 noiembrie 1938, Tâncăbești, Snagov, Ilfov, România) a fost un politician român de extremă-dreaptă, fascist, anticomunist și antisemit, fondatorul și liderul organizației de extremă-dreaptă Mișcarea Legionară cunoscută și sub denumirile de Legiunea Arhanghelul Mihail și Garda de Fier,^[9] o organizație ultranaționalistă și violent antisemită activă în cea mai mare parte a perioadei interbelice. Privită în general ca principala varietate a fascismului local și remarcată pentru mesajul revoluționar mistic și de inspirație ortodoxă română, Garda de Fier a câștigat proeminență pe scena politică românească, intrând în conflict cu sistemul politic și cu forțele democratice și recurgând adesea la terorism. Legionarii s-au referit în mod tradițional la Codreanu drept Căpitanul, iar el a deținut autoritate absolută asupra organizației până la moartea sa.

Codreanu, care și-a început cariera în urma Primului Război Mondial ca agitator anticomunist și antisemit asociat cu AC Cuza și Constantin Pancu, a fost co-fondator al Ligii Apărării Național-Creștine și asasin al prefectului de Poliție Iași Constantin Manciu. Codreanu a părăsit Cuza pentru a găsi o succesiune de mișcări în extrema dreaptă, adunând în jurul lui un segment din ce în ce mai mare al intelectualității țării și a populației țărănești și incitând la pogromuri în diferite părți ale României Mari. De mai multe ori scoasă în afara legii de către cabinetele românești succesive, Legiunea sa și-a luat diferite nume și a supraviețuit în clandestinitate, timp în care Codreanu i-a delegat oficial conducerea lui Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul. Urmând instrucțiunile lui Codreanu, Legiunea a comis asasinate de politicieni pe care îi considera corupți, inclusiv premierul Ion G. Duca și fostul său asociat Mihai Stelescu. În același timp, Corneliu Zelea Codreanu a susținut aderarea României la o alianță militară și politică cu Germania nazistă.

În timpul alegerilor din 1937, partidul său a înregistrat cea mai puternică prezentare, plasându-se pe locul al treilea și câștigând 15,8% din voturi. A fost blocat de la putere de regele Carol al II-lea, care ia invitat pe fasciștii rivali și pe locul patru a Partidului Național Creștin să formeze un guvern de scurtă durată, urmat de dictatura regală a Frontului Național Renașterii. Rivalitatea dintre Codreanu și, pe de altă parte, Carol și politicieni moderați precum Nicolae Iorga s-a încheiat cu încarcerarea lui Codreanu la închisoarea Jilava și eventual asasinarea din mâna Jandarmeriei. El a fost succedat ca lider de Horia Sima. În 1940, sub statul național legionar proclamat de Garda de Fier, uciderea sa a servit drept o cauză pentru răzbunări violente.

Părerile lui Corneliu Zelea Codreanu au influențat extrema dreaptă modernă. Grupurile care îl pretind ca precursor includ Noua Dreaptă și alți succesori români ai Gărzii de Fier, Poziția a treia internațională și diverse organizații neofasciste din Italia și din alte părți ale Europei.