Cultura Serbiei

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare.

Acest articol (sau secțiunea de mai jos) conține greșeli de ortografie sau de punctuație, folosește o exprimare alambicată sau stâlcește limba română. Puteți consulta manualul de stil și contribui prin corectarea greșelilor.

Cultura Serbiei reunește creația artistică, literară, muzicală, culinară, politică și socială din Serbia. Nordul Serbiei este mai puternic conectat la cultura occidentală, iar sudul aparține mai degrabă culturii balcanice. Desigur, ambele regiuni s-au influențat reciproc, așa că o separare între nord și sud este mai degrabă artificială.

Influența Imperiului Bizantin asupra Serbiei a fost foarte importantă. Marea majoritate a sârbilor sunt creștini ortodocși, aparținând de Biserica Ortodoxă Sârbă. Folosesc atât alfabetul chirilic, cât și cel latin, datorită influențelor atât estice, cât și vestice. Mănăstirile din Serbia, construite, în special, în Evul Mediu, sunt poate cea mai bună dovadă a influenței bizantine și ortodoxe, dar și a Europei vestice (romanice). Majoritatea reginelor din istoria Serbiei au avut o origine străină, incluzându-le pe Hélène d'Anjou (verișoară a lui Carol I al Siciliei), Anna Dondolo (fiica dogelui Veneției, Enrico Dandolo), Caterina a Ungariei, și Simonida a Bizanțului.

Serbia are opt situri culturale înscrise în lista locurilor din patrimoniul mondial UNESCO: mănăstirile Stari Ras și Sopoćani (din 1979), mănăstirea Studenica (1986), Complexul Monahal Medieval din Kosovo, care include: Mănăstirea Dečani, Maica noastră de la Ljeviš, Gračanica și Patriarhatul de la Pec- (2004, în pericol din 2006), și Gamzigrad - Romuliana, precum și Palatul lui Galerius, adăugat în 2007. De asemenea, există două memorii literare care au fost adăugate pe lista UNESCO ca făcând parte din lista Programului Memoriile Lumii : Scripturile Miroslav, manuscrise din secolul XII (adăugate în 2005), și arhiva Nikola Tesla (2003).