Curba Martin

Concentrațiile de suprafață ale materiei organice în particule (POM)
așa cum au fost observate prin satelit⁠(d) în 2011

Curba Martin este o lege de putere utilizată de oceanografi pentru a descrie exportul de carbon organic particulat (POC) către fundul oceanului. Curba este controlată de doi parametri: adâncimea de referință în coloana de apă și un parametru de remineralizare, care reprezintă o măsură a ratei la care se atenuează fluxul vertical de POC.[1] Aceasta poartă numele oceanografului american John Martin.

Curba Martin a fost utilizată în studiul ciclului carbonului oceanic și a contribuit la înțelegerea rolului oceanului în reglarea concentrației de CO2 din atmosferă.

  1. ^ Olli, Kalle (). „Unraveling the uncertainty and error propagation in the vertical flux Martin curve”. Progress in Oceanography. 135: 146–155. Bibcode:2015PrOce.135..146O. doi:10.1016/j.pocean.2015.05.016. 

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Nelliwinne