Back معلومات مضللة مرتبطة بالتلقيح Arabic Vaccine misinformation English Misinformasi vaksinasi ID വാക്സിനേഷനുമായി ബന്ധപ്പെട്ട അബദ്ധധാരണകൾ Malayalam د واکسین په اړه ناسم معلومات Pashto/Pushto தடுப்பு மருந்துகள் குறித்த தவறான தகவல்கள் Tamil
Informațiile eronate legate de imunizare și utilizarea vaccinurilor circulă frecvent în mass-media[1][2][3] și pe rețelele sociale, în ciuda faptului că nu există ezitări sau dezbateri serioase în cadrul comunității medicale și științifice cu privire la beneficiile vaccinării.[4] Preocupările nefondate legate de siguranța vaccinurilor sunt adesea prezentate online ca fiind informații științifice.[5] Multe dintre sursele de informație disponibile pe internet sunt inexacte, ceea ce poate determina persoanele care caută informații să dezvolte concepții greșite cu privire la vaccinuri.[6]
Deși opoziția față de vaccinare există de secole, internetul și rețelele sociale au facilitat recent răspândirea dezinformării legate de vaccinuri.[7] Răspândirea intenționată a informațiilor false și teoriilor conspirației a fost alimentată atât de publicul larg, cât și de celebrități.[8] Campaniile active de dezinformare desfășurate de actori străini sunt legate de creșterea discuțiilor negative online și de scăderea în timp a ratei vaccinării.[9]
Dezinformarea legată de vaccinare contribuie la controversa vaccinărilor, care pot alimenta epidemii de boli.[9] Din 2019, înainte de pandemia de COVID-19, controversa vaccinării a fost considerată de Organizația Mondială a Sănătății una dintre cele mai importante zece amenințări la adresa sănătății globale.[1][10]
- ^ a b Geoghegan, Sarah; O’Callaghan, Kevin P.; Offit, Paul A. (). „Vaccine Safety: Myths and Misinformation”. Frontiers in Microbiology. 11: 372. doi:10.3389/fmicb.2020.00372. PMC 7090020
. PMID 32256465.
- ^ „Misinformation about the vaccine could be worse than disinformation about the elections”. POLITICO (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Zadrozny, Brandy (). „Covid-19 vaccines face a varied and powerful misinformation movement online”. NBC News (în engleză). Accesat în .
- ^ Dubé, Ève; Ward, Jeremy K.; Verger, Pierre; MacDonald, Noni E. (). „Vaccine Hesitancy, Acceptance, and Anti-Vaccination: Trends and Future Prospects for Public Health”. Annual Review of Public Health (în engleză). 42 (1): 175–191. doi:10.1146/annurev-publhealth-090419-102240. ISSN 0163-7525. PMID 33798403.
the scientific and medical consensus on the benefits of vaccination is clear and unambiguous
- ^ Loomba, Sahil; de Figueiredo, Alexandre; Piatek, Simon J.; de Graaf, Kristen; Larson, Heidi J. (). „Measuring the impact of COVID-19 vaccine misinformation on vaccination intent in the UK and USA”. Nature Human Behaviour. 5 (3): 337–348. doi:10.1038/s41562-021-01056-1. PMID 33547453.
- ^ Kortum, Philip; Edwards, Christine; Richards-Kortum, Rebecca (). „The Impact of Inaccurate Internet Health Information in a Secondary School Learning Environment”. Journal of Medical Internet Research. 10 (2): e986. doi:10.2196/jmir.986. PMC 2483927 . PMID 18653441.
- ^ Hoffman, Beth L.; Felter, Elizabeth M.; Chu, Kar-Hai; Shensa, Ariel; Hermann, Chad; Wolynn, Todd; Williams, Daria; Primack, Brian A. (). „It's not all about autism: The emerging landscape of anti-vaccination sentiment on Facebook”. Vaccine. 37 (16): 2216–2223. doi:10.1016/j.vaccine.2019.03.003. PMID 30905530. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Gillmor, Dan; Corman, Steven; Simeone, Michael (). „The Power of Local Celebrities in the Fight against Vaccine Hesitancy”. Scientific American (în engleză). Accesat în .
- ^ a b Wiysonge, Charles Shey; Wilson, Steven Lloyd (). „Misinformation on social media fuels vaccine hesitancy: a global study shows the link”. The Conversation (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Ten health issues WHO will tackle this year”. World Health Organization (în engleză). Accesat în .
