Economia Republicii Moldova | |
Domeniile Purcari ─ Raionul Ștefan Vodă, Moldova. | |
Monedă | Leu moldovenesc (MDL) |
---|---|
An fiscal | Anul calendaristic |
Organizații comerciale | OMC, GUAM, CEFTA, OCEMN, CISFTA, UEE / EAEU (observator) |
Grup economic |
|
Statistici | |
Populație | ▼ 2,541 milioane (2022 est)[3] |
PIB | |
Clasament PIB | |
Creșterea PIB |
|
PIB pe cap de locuitor | |
Clasament PIB pe cap de locuitor | |
PIB pe sector |
|
Inflație |
|
Populație sub limita sărăciei | ▲ 26,8% (2020)[6]
▼ 1,0% cu <$3,20/zi (2020f) ▼ 14,4% cu <$5,50/zi (2020f) |
Coeficientul lui Gini | ▲ 26,0 scăzut (2019)[8] |
Indicele dezvoltării umane (HDI) | |
Indicele progresului social (SPI) | ▼ loc 51 (Grupa 2, 2022)[10][11] |
Indicele de percepție a corupției | |
Forță de muncă | |
Forța de muncă după ocupație |
|
Șomaj | |
Salariul mediu brut | MDL 10,376 / €516 / $551 pe lună (T2, 2022)[14] |
Salariul mediu net | MDL 8,309 / €443 / $429 pe lună (T2, 2022)[15][16][17] |
Principalele industrii | Fitotehnie (cultivarea fructelor, legumelor, tutunului); procesare alimentară; mașini agricole; echipamente de turnătorie; frigidere și congelatoare; mașini de spălat; încălțăminte, textile, procesarea zahărului, ulei vegetal.[18] |
Comerț exterior | |
Export | |
Bunuri exportate | Cereale și produse pe bază de cereale; Semințe și fructe oleaginoase; Mașini și aparate electrice și părți ale acestora; Grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate; Fructe și legume; Îmbrăcăminte și accesorii; Mobilă și părți pentru mobilă; Băuturi alcoolice și nealcoolice; Fibre, țesături, articole textile și produse conexe; Vehicule rutiere; Altele.[18][20][21] |
Parteneri de export | |
Import | |
Bunuri importate | Petrol rafinat și uleiuri obținute din minerale bituminoase; Medicamente; Autoturisme și alte autovehicule, inclusiv mașini de curse și tractoare; Sârmă, cablu și alți conductori izolați; Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice; Insecticide, rodenticide, erbicide și produse similare; Aparate electrice pentru comutarea sau protejarea circuitelor electrice (comutatoare, relee, siguranțe etc.); Mașini automate de prelucrare a datelor; Produse chimice; Altele.[18][24][25] |
Parteneri de import | |
Contul curent |
|
Investiții străine directe |
|
Datorie externă brută |
|
Finanțe publice | |
Datorie publică |
|
Venituri publice |
|
Cheltuieli publice |
|
Bilanț bugetar |
|
Rezerve | ▲ $4,228 miliarde (30 sep 2022)[30] |
Fără o mențiune contrarie, toate valorile sunt exprimate în dolari americani | |
Modifică text |
Republica Moldova se bucură de o economie de piață emergentă,[1] fiind clasificată drept o țară cu venituri medii-superioare[2] și având un indice de dezvoltare umană ridicat.[9] Datorită climei favorabile și a pământului fertil, ponderea maximă în economie a reprezentat-o mult timp sectorul agricol, în prezent fiind înlocuit de cel al serviciilor.[5] Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul, cu toate acestea, în ultima perioadă, țara exportă și cablaje, echipament și unelte electronice pentru automobile.[31] După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât în anii 2000. Cu un PIB pe cap de locuitor de 3.500 dolari pe an (2017),[32] Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia.
Construcția Portului de la Giurgiulești, a mărit accesul Moldovei la piața internațională de petrol și a micșorat dependența sa energetică față de Rusia. Portul a fost finalizat la sfârșitul anului 2006.
Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat acordarea de credite preferențiale pentru firmele și companiiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi și a înghețat dobânzile. Economia a revenit la o creștere pozitivă de 2,1% în 2000 și, respectiv, 6,1% în 2001.
Din cauza economiei joase și nepromițătoare, o mare parte a populației a fost nevoită să plece peste hotare în căutarea a noi surse financiare. În prezent, mai mult de jumătate de milion din populația aptă de muncă lucrează în străinatate.[necesită citare] Banii transferați în țară de această parte a populației constituie cea mai importantă sursă a PIB-ului (cca 1 miliard dolari legal). În anul 2009, datele Băncii Mondiale arătau că o treime din PIB-ul țării este furnizat de moldovenii care lucrează în străinătate[33].
După anul 2000, Republica Moldova a avut o creștere majoră în economie mai mare de 6%,[34] exceptând anul 2006 (creșterea a fost doar de cca 4% din cauza crizei relațiilor cu Rusia ce a cauzat interzicerea exportului de vinuri pe piața rusească).
În aprilie 2007, în scopul eliminării activităților ilegale, s-a aprobat aministierea fiscală completă pentru activitățile economice efectuate înainte de 1 ianuarie 2007, legalizarea capitalului ilegal contra 5% din sumă și anularea impozitului pe venit.
Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a economiei, rolul major în creșterea economică revine populației plecate peste hotare.
Economia Republicii Moldova este dependentă direct de economiile țărilor vecine, România și Ucraina, dar (mai ales) și de economia Rusiei. În 2014, în contextul situației tensionate din Ucraina, și a sancțiunilor internaționale aplicate Rusiei și afectarea economiei ei, dolarul american s-a apreciat față de Leul moldovenesc cu 17 procente, iar moneda europeană cu 7 la sută, în decurs de un an.[35]
În data de 23 iunie 2022, Republica Moldova a fost acceptată oficial ca stat candidat la Uniunea Europeană.[36][37]
Conform datelor preliminare, datoria externă brută a Republicii Moldova s-a diminuat neesențial pe parcursul trimestrului II 2022, cu 0,9 la sută și a totalizat 8 687,24 mil. USD la 30.06.2022, ceea ce constituie 60,9 la sută raportat la PIB (-3,2 p.p. față de 31.12.2021).
Drept urmare a analizei privind evoluția datoriei sectorului public, se atestă o creșterea soldului acesteia cu 1,1% la situația din 30 iunie 2022 comparativ cu sfârșitul anului 2021, constituind 82 742,2 mil. lei sau 29,6% din PIB-ul prognozat pentru anul 2022. Ca pondere în PIB, datoria sectorului public s-a micșorat cu 4,2 p.p. comparativ cu situația de la finele anului 2021.