Edogawa Rampo | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2][3][4][5] ![]() Nabari, Prefectura Mie, Japonia ![]() |
Decedat | (70 de ani)[1][2][3][4][5] ![]() Ikebukuro(d), Tōkyō, Japonia ![]() |
Înmormântat | Tama Cemetery[*] ![]() |
Cauza decesului | hemoragie cerebrală ![]() |
Copii | Ryūtarō Hirai[*] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() |
Ocupație | scriitor romancier[*] scenarist critic literar[*] scriitor de literatură științifico-fantastică[*] ![]() |
Locul desfășurării activității | Japonia ![]() |
Limbi vorbite | limba japoneză[6][7] ![]() |
Pseudonim | 江戸川乱歩 ![]() |
Studii | Universitatea Waseda |
Limbi | limba japoneză ![]() |
Specie literară | roman polițist ![]() |
Opere semnificative | Murder on D Street[*] Beast in the Shadows[*] The Fiend with Twenty Faces[*] The Demon of the Lonely Isle[*] ![]() |
Influențe | |
Note | |
Premii | Medal with Purple Ribbon[*] ![]() |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Edogawa Rampo (江戸川 乱歩 Edogawa Rampo?, câteodată scris ca "Edogawa Ranpo"), născut ca Tarō Hirai (n. , Nabari, Prefectura Mie, Japonia – d. , Ikebukuro(d), Tōkyō, Japonia), a fost un critic literar și scriitor japonez.
Pseudonimul este o aproximație, ca omagiu (dar și în sens umoristic), a numelui lui Edgar Allan Poe.[8]
Tatăl lui, de origine samurai, lucra ca funcționar în administrația locală. Rampo s-a îndrăgostit de romane polițiste de mic copil când mama sa avea obiceiul să-i citească romane de acest gen serializate în ziare. Când era la școala medie, citea cu entuziasm un roman după altul, plăcându-i în special cele scrise de Shunrō Oshikawa (1876-1914) și Ruikō Kuroiwa (1862-1920).
A studiat la Universitatea Waseda, la Facultatea de Științe Politice și Economice. În această perioadă a locuit în dormitorul unei tipografii, unde lucra ca să se poată întreține. În această perioadă a cunoscut pentru prima dată operele lui Arthur Conan Doyle și ale lui Edgar Allan Poe.
După terminarea facultății a avut diferite ocupații, printre care: funcționar la o firmă de import-export, vânzător de mașini de dactilografiat, funcționar la o firmă de construcții de vapoare, proprietar de anticariat, redactor de cărți manga. Ba a lucrat chiar și ca vânzător ambulant de supă de tăiței.
Întemeierea revistei specializată pe romane polițiste Shin-seinen („Tineretul nou”) în 1920 i-a dat ocazia să-și publice primele nuvele, "Moneda de cupru de 2 seni" și Un bilet, care au fost foarte bine primite de public și critici. După ce a mai publicat două nuvele, Rampo s-a hotărât să se dedice scrisului.
În 1932, simțind că stilul în care scria a devenit plictisitor, a anunțat că nu v-a mai scrie, și a plecat într-o serie de excursii. Naționalismul militar al anilor 1930 din Japonia a făcut ca să nu fie agreat ca scriitor de către autorități, deoarece operele sale nu erau legate de societatea contemporană în felul în care și-l doreau autoritățile, adică să proslăvească militarismul. Cu puține excepții, lucrările sale viitoare, până la terminarea războiului au fost cenzurate.
|titlelink=
(ajutor)