Ehud Barak | |
![]() Fotografie din anul 2012 | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | אהוד ברוג ![]() |
Născut | 12 februarie 1942 kibuțul Mishmar Hasharon (Mandatul britanic pentru Palestina) |
Căsătorit cu | Nava Singer, divorțat (august 2003), trei fiice; Nili Priel (30 iulie 2007) |
Cetățenie | ![]() |
Religie | iudaism |
Ocupație | politician diplomat ofițer ![]() |
Locul desfășurării activității | Ierusalim ![]() |
Limbi vorbite | limba engleză[1] limba ebraică[2] ![]() |
Viceprim-ministru, Ministrul israelian al apărării | |
În funcție 2009 – 2012 | |
Succedat de | Rav-aluf (generalul) Moshe Yaalon |
Comandantul Direcției de Informații Militare (AMAN) | |
În funcție 1983 – 1986 | |
Precedat de | Generalul Yehoshua Saggi |
Succedat de | Generalul Amnon Lipkin-Shahak |
Șeful Marelui Stat Major al Armatei israeliene (Zahal) | |
În funcție 1991 – 1994 | |
Precedat de | Generalul Dan Shomron |
Succedat de | Generalul Amnon Lipkin-Shahak |
Prim-ministru al Israelului | |
În funcție 6 iulie 1999 – 7 martie 2001 | |
Precedat de | Binyamin Netanyahu |
Succedat de | Ariel Sharon |
Ministru al: Apărării Naționale, Agriculturii, Educației, de Externe, Absorbției imigranților), Industriei, Comerțului și Muncii, de Interne, al Științei, Culturii și Sportului, Turismului. | |
Premii | Medalia pentru serviciu excepțional a Armatei israeliene[*] Comandor al ordinului Legiunii de merit al armatei americane[*] legionar al Legiunii de Merit a Statelor Unite ale Americii[*] Ordinul național „Steaua României” |
Partid politic | Partidul Muncii (-2011) Partidul Independenței (Atzmaut) (2011-2013) Israelul democratic (2019) |
Alma mater | Universitatea Stanford Universitatea Ebraică din Ierusalim |
Profesie | militar, politician și om de afaceri |
Semnătură | |
![]() | |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Ehud Barak (născut Ehud Brug, în ebraică אהוד ברק; n. 12 februarie 1942, kibuțul Mishmar Hasharon) este un general (general-locotenent în rezervă) și politician israelian. A îndeplinit funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Israeliene (1991-1994) apoi, lider al Partidului Muncii (1999-2001), prim-ministru și ministru al apărării al Israelului (6 iulie 1999-7 martie 2001), ministru al apărării (1999-2001, 2007-2013) și viceprim-ministru în guvernele conduse de Ehud Olmert și Binyamin Netanyahu, ministru de externe în anii 1995-1996 în guvernul condus de Shimon Peres. A fost deputat în Knesset din partea Partidului Muncii (1999-2001) și a partidului său, Partidul Independenței (2011-2013). Ca prim-ministru al Israelului în anii 1999-2001, dupa victoria în alegeri asupra lui Netanyahu, Barak a organizat retragerea rapidă, dupa 18 ani, a forțelor israeliene din sudul Libanului și s-a văzut confruntat cu izbucnirea evenimentelor sângeroase ale Intifadei al Aqsa, după eșecul tratativelor politice cu Autoritatea Națională Palestiniană la conferinta de la Camp David din 2000 și la Taba. Barak a dus fără succes și negocieri de pace cu Siria la conferința de la Shepherdstown, Virginia. Ca ministru al apărării a fost responsabil de atacul aviației militare israeliene asupra reactorului nuclear sirian și de lansarea operațiunilor „Iarnă caldă”, „Plumb topit” și Pilonul Apărării împotriva actelor de agresiune ale regimului islamist Hamas din Fâșia Gaza.