Geografia Islandei

Imagine color în tonalităţi reale a Islandei, surprinsă de satelitul NASA Aqua în 28 ianuarie 2004.
CIA World Factbook: harta Islandei
Hartă înfăţişând plăcile tectonice ale continentelor Europa și America de Nord, precum și falia dintre acestea, care generează vulcanismul accentuat al insulei.
Riftul dintre plăcile tectonice ale Eurasiei şi Americii de Nord
.]]
Islanda este bogată în depozite de sulf.

Islanda este o insulă mare situată în nordul Oceanului Atlantic, supranumită și Țara Focului și a gheții, din cauza activității intense vulcanice, care a creat un peisaj neobișnuit, alǎturi de ghețari aflându-se vulcani, gheizere și izvoare termale.

Este situată la circa 830 km de Scoția și 4.200 km de New York. Riftul asociat cu Dorsala Medio-Atlantică, care marchează limita dintre plăcile tectonice europeană și nord-americană, străbate Islanda dinspre sud-vest către nord-est. Această caracteristică geografică este foarte vizibilă în Parcul Național Þingvellir, unde promontoriul creează un extraordinar amfiteatru natural. Aici s-a reunit primul Parlament al Islandei, Althing, acum o mie de ani.

Aproape jumătate din suprafața Islandei, care este de origine vulcanică recentă, este constituită dintr-un deșert muntos de lavă (cu o altitudine maximă de 2119 m deasupra nivelului mării), și din alte zone sălbatice. 11% din teritoriu este acoperit de trei mari ghețari:

și de câțiva mai mici:

20% din teritoriu este folosit pentru pășunat și doar 1% este cultivat. Un ambițios program de reîmpădurire este în curs. Se presupune că, înainte de popularea insulei în anii 900, pădurea acoperea aproximativ 30-40% din suprafața insulei. În zilele noastre, singurele zone cu păduri de mesteacăn sunt Hallormstaðarskógur și Vaglaskógur.

Zonele locuite se află pe coastă, în principal în Sud-Vest, pe când platourile înalte centrale sunt total nelocuite.

Teritoriul țării reprezintă un podiș de bazalt (alt. 640–760 m), din care se ridică circa 100 de conuri vulcanice, dintre care multe sunt active, aproximativ 130 (Hekla, Laki, Vatnajökull 2000 m (ghețarul cu cel mai mare volum de gheață din Europa, 900 m pătură groasă), Hofsjökull, 1765 m, Mýrdalsjökull, 1450 m); gheizere și izvoare fierbinți, ghețari masivi. Câmpiile ocupă zonele restrânse de litoral. Râuri: Blanda, Jökulsá, Skjálfandafljót, Þjórsá, Hvítá. Lacuri glaciare: Þingvellir, Thoris. Clima maritimă blândă. Vegețatie de tundră, plantații de conifere. Fauna: diverse specii de păsări, pești, balene.

Datorită influenței moderate a Golf Stream-ului, clima este caracterizată prin veri umede și răcoroase și ierni relative blânde dar vântoase. În Reykjavík, temperature medie este de 11 °C în iulie și -1 °C în ianuarie (Koppen:Cfc)


From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Nelliwinne