Back Bukowinadeutsche German Bukovina Germans English Allemands de Bucovine French גרמנים בוקובינאים HE Jerman Bukovina ID Tedeschi della Bucovina Italian Boekovina-Duitsers Dutch Буковинські німці Ukrainian
| germană Bukowinadeutsche/Buchenlanddeutsche, română Germani bucovineni | |||
  Steagul și stema germanilor bucovineni (stema acestora este și stema istorică a Bucovinei de asemenea) | |||
| Populație totală | |||
|---|---|---|---|
| 475 (conform recensământului din 2021, efectuat în anul 2022 din cauza pandemiei de COVID-19 în România)[1] | |||
| Regiuni cu populație semnificativă | |||
| |||
| Limbi vorbite | |||
| Germană și română | |||
| Religii | |||
| Romano-catolici și luterani | |||
| Grupuri înrudite sau legate cultural | |||
| Germanii (în particular germanii din România), germanii din Slovacia, germanii din Polonia, silezienii și austriecii | |||
| Germanii bucovineni au avut o prezență demografică sporită în trecut, cel mai notabil în sudul și sud-vestul Bucovinei, atât la nivel rural cât și la nivel urban. | |||
Modifică date / text  |
Germanii bucovineni sau nemții bucovineni (în germană Bukowinadeutsche sau Buchenlanddeutsche) au reprezentat și încă reprezintă o populație minoritară de origine germană (parte a comunității germanilor din România după 1918), care a trăit în regiunea istorică Bucovina (germană Bukowina/Buchenland) în principal între 1780 și 1940 și, în numere considerabil mai mici, inclusiv după strămutarea forțată (germană Umsiedlung) din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial comandată de Germania Nazistă în planul de strămutare al populațiilor germane din Europa de Est intitulat Heim ins Reich (i.e., „Acasă în Reich”). Astfel, o parte mică a comunității germane din Bucovina a mai rămas în Bucovina de Sud după divizarea regiunii în două părți în urma Pactului Ribbentrop-Molotov de non-agresiune și influență teritorială dintre Germania Nazistă și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), strămutarea forțată vizând vasta majoritate a populației germane din Bucovina de Nord.
Comunitatea de germani bucovineni datează cel mai recent din timpul administrației austro-ungare a Bucovinei, pe atunci Ducatul Bucovinei (germană Herzogtum Bukowina/Buchenland respectiv Kronland Bukowina/Buchenland), arătând sprijin ulterior prin vot unirii Bucovinei cu Regatul României (alături de minoritatea poloneză și de majoritatea românească de asemenea) în cadrul Congresului General al Bucovinei după terminarea Primului Război Mondial în 1918. Cu toate acestea, pe teritoriul actual al județului Suceava a existat o comunitate săsească încă din Evul Mediu (cel mai probabil provenind din zona Bistriței din nord-estul Transilvaniei), comunitate care însă a fost asimilată din punct de vedere etnic ulterior de majoritatea românească precum și de ceangăi, un grup etnic maghiar în Moldova.
Pe parcursul istoriei, germanii din Bucovina au trăit în principal în centrele urbane și au format majoritatea populației în unele orașe importante în perioada austro-ungară, de exemplu, Gura Humorului (germană Gura Humora), Rădăuți (germană Radautz), Vatra Dornei (germană Dorna Watra) sau Suceava (germană Suczawa), cât și în mai multe comunități rurale atât în perioada austro-ungară cât și mai târziu în Regatul României.[3][4][5][6] În 1890, densitatea așezărilor atât urbane cât și rurale unde germanii bucovineni reprezentau, din punct de vedere demografic, primul grup etnic era mai mare în sudul respectiv sud-vestul Bucovinei decât în nordul regiunii. După profesie, grupurile rurale ale germanilor bucovineni erau în principal fermieri sau agricultori respectiv meșteri/meșteșugari.[7] Din punct de vedere religios sau confesional, majoritatea germanilor bucovineni au fost romano-catolici dar și protestanți luterani în numere mai mici. Conform recensământului din 1930 din Regatul României, germanii bucovineni reprezentau cel de-al doilea grup etnic după majoritatea românească din județele interbelice Suceava, Rădăuți și Câmpulung, alcătuind 12,46% din populația totală a acestora atunci.
Conform recensământului din 2011 din România, în județul Suceava mai trăiau încă 717 etnici germani.[8] Populația de germani care a mai rămas în județ trăiește în mare parte în orașele Suceava, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc și Rădăuți dar și în centrul, vestul și sud-vestul județului (adică în partea istorică de Bucovina) unde încă mai sunt comunități mici de țipțeri, în mediul rural, mai precis în anumite comune precum, cel mai notabil, Cârlibaba (germană Mariensee/Ludwigsdorf/Kirlibaba). Din punct de vedere politic, ca toate grupurile constitutive ale comunității germane din România, germanii bucovineni sunt reprezentați de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR), atât la nivel local cât și la nivel central sau parlamentar, cu sediul regional în municipiul Suceava, pe Strada Armenească.[9] Conform recensământului din 2021, efectuat în 2022 din cauza pandemiei de COVID-19 din România, în județul Suceava mai trăiau 475 de etnici germani.[1] Întâlnirea germanilor din Bucovina are loc anul în mod tradițional în luna august la Suceava sau Cernăuți (germană Czernowitz).[10][11][12] Precum alte grupuri constitutive ale germanilor din România, germanii bucovineni au fost încadrați în trecut, din punct de vedere istoric, cultural și geopolitic, în conceptul german „Mitteleuropa” (i.e., Europa Centrală).
- ^ a b „Anuarul Statistic al Județului Suceava 2023” (PDF). Institutul Național de Statistică (INS). p. 64.
- ^ „Institutul Național de Statistică - Rezultatele definitive ale recensământului populației și al locuințelor din 2011”. Institutul Național de Statistică (INS).
- ^ „Special-Orts-Repertorien der Im Oesterreichischen Reichsrathe vertretenen Königreiche und Länder” (PDF). K. K. Statistischen Central-Commission (în germană). Accesat în .
- ^ „Special-Orts-Repertorien der Im Oesterreichischen Reichsrathe vertretenen Königreiche und Länder. Neubearbeitung auf Grund der Ergebnisse der Volkszhälung vom 31. December 1890” (PDF). K. K. Statistischen Central-Commission (în germană). Accesat în .
- ^ „Gemeindelexikon der Bukowina, Bearbeitet auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. Dezember 1900” (PDF). Österreichisches Statistiches Zentralamt (în germană). Accesat în .
- ^ Constantin Ungureanu. „Populația Bucovinei în 1910 și 1930, p. 451” (PDF). ibn.idsi.md. Accesat în .
- ^ Universitatea din Alberta, Canada. „The Germans from the Bukovina”. Universitatea din Alberta, Canada. Accesat în .
- ^ „Institutul Național de Statistică - Rezultatele definitive ale recensământului populației și al locuințelor din 2011”. Institutul Național de Statistică (I.N.S.).
- ^ „Forumul regional Bucovina”. Forumul Democrat al Germanilor din România, website oficial. Accesat în .
- ^ Website-ul Guvernului României, Departamentul pentru relații interetnice. „Etnicii germani din Bucovina s-au întâlnit la Suceava”. Accesat în .
- ^ Cosmin Romega. „Sute de etnici germani, îmbrăcați în port popular, au defilat în centrul Sucevei”. Monitorul de Suceava. Accesat în .
- ^ Alin Dima (). „Spiritul autentic german a dominat, la ceas de sărbătoare, Suceava”. Crai Nou. Accesat în .