Hagai (ebraică: חַגַּי, Ḥaggay sau Hag-i, hag are sensul de sărbătoare) este un personaj biblic, al zecelea dintre cei 12 profeți minori; este primul dintre așa-zișii „profeți ai reconstrucției”, autorul cărții biblice „Hagai”. Este urmat de profeții Zaharia și de Maleahi. Termenul Hagai în ebraică înseamnă Sărbătorile mele.
Despre Hagai se știe puțin. S-a născut în timpul captivității babilonice și s-a întors în patrie cu primii exilați pe care regele persan Cyrus al II-lea cel Mare (538 î. Cr.) îi eliberează din robia babilonică. Aici însă evreii au găsit numai ruine. În același timp în Persia (din 529 în 520 î.e.c.) au izbucnit violente dezordini care s-au încheiat numai odată cu venirea lui Darie (Darius).[1]