Back هاسكل Arabic Haskell (proqramlaşdırma dili) Azerbaijani Haskell Byelorussian Haskell Bulgarian হ্যাসকেল Bengali/Bangla Haskell Catalan Haskell (programovací jazyk) Czech Haskell (programmeringssprog) Danish Haskell (Programmiersprache) German Haskell Greek

Haskell

Haskell
Haskell
Extensii fișiere.hs, .lhs
ParadigmăFunctional
Apărut în1990; acum 35 ani (1990)[1]
Proiectat deLennart Augustsson, Dave Barton, Brian Boutel, Warren Burton, Joseph Fasel, Kevin Hammond, Ralf Hinze, Paul Hudak, John Hughes, Thomas Johnsson, Mark Jones, Simon Peyton Jones, John Launchbury, Erik Meijer, John Peterson, Alastair Reid, Colin Runciman, Philip Wadler
Ultima versiuneHaskell 2010[2]  Modificați la Wikidata
TipareInferred, static, strong
Implementări majoreGHC, Hugs, NHC, JHC, Yhc, UHC
DialecteHelium, Gofer
Influențat deClean,[3] FP,[3] Gofer,[3] Hope and Hope+,[3] Id,[3] ISWIM,[3] KRC,[3] LISP,[3] Miranda,[3] ML and Standard ML,[3] Orwell, SASL,[3] Scheme,[3] SISAL[3]
InfluențeAgda,[4] Bluespec,[5] C++11/Concepts,[6] C#/LINQ,[7][8][9][10] CAL,[necesită citare] Cayenne,[7] Clean,[7] Clojure,[11] CoffeeScript,[12] Curry,[7] Elm, Epigram,[necesită citare] Escher,[13] F#,[14] Frege,[15] Hack,[16] Idris,[17] Isabelle,[7] Java/Generics,[7] LiveScript,[18] Mercury,[7] Ωmega,[necesită citare] Perl 6,[19] PureScript,[20] Python,[7][21] Rust,[22] Scala,[7][23] Swift,[24] Timber,[25] Visual Basic 9.0[7][8]
Sistem de operareCross-platform
Prezență onlinewww.haskell.org
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Haskell este un limbaj de programare funcțională. Poartă numele lui Curry Haskell.

Haskell se bazează pe semantica, dar nu pe sintaxa, a limbajului de programare Miranda, care a servit la concentrarea eforturilor grupului de lucru inițial Haskell [26]. Haskell este utilizat pe scară largă în mediul academic[27][28] și în industrie[29]. Ultimul standard al lui Haskell este Haskell 2010. Începând din mai 2016, un grup, lucrează la următorul standard, Haskell 2020[30].

  1. ^ Hudak et al. 2007.
  2. ^ [Haskell] Announcing Haskell 2010 (în engleză), , accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m Peyton Jones 2003, p. xi.
  4. ^ Norell, Ulf (). „Dependently Typed Programming in Agda” (PDF). Gothenburg: Chalmers University. Accesat în . 
  5. ^ Hudak et al. 2007, p. 12-38,43.
  6. ^ Stroustrup, Bjarne; Sutton, Andrew (). „Design of Concept Libraries for C++” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . 
  7. ^ a b c d e f g h i j Hudak et al. 2007, pp. 12-45–46.
  8. ^ a b Meijer, Erik (). „Confessions of a Used Programming Language Salesman: Getting the Masses Hooked on Haskell”. Oopsla 2007. CiteSeerX 10.1.1.72.868 Accesibil gratuit. 
  9. ^ Meijer, Erik (). „C9 Lectures: Dr. Erik Meijer – Functional Programming Fundamentals, Chapter 1 of 13”. Channel 9. Microsoft. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Drobi, Sadek (). „Erik Meijer on LINQ”. InfoQ. QCon SF 2008: C4Media Inc. Accesat în . 
  11. ^ Hickey, Rich. „Clojure Bookshelf”. Listmania!. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Heller, Martin (). „Turn up your nose at Dart and smell the CoffeeScript”. JavaWorld. InfoWorld. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „Declarative programming in Escher” (PDF). Accesat în . 
  14. ^ Syme, Don; Granicz, Adam; Cisternino, Antonio (). Expert F#. Apress. p. 2. F# also draws from Haskell particularly with regard to two advanced language features called sequence expressions and workflows. 
  15. ^ Wechsung, Ingo. „The Frege Programming Language” (PDF). Accesat în . 
  16. ^ „Facebook Introduces 'Hack,' the Programming Language of the Future”. WIRED. . 
  17. ^ „Idris, a dependently typed language”. Accesat în . 
  18. ^ „LiveScript Inspiration”. Accesat în . 
  19. ^ „Glossary of Terms and Jargon”. Perl Foundation Perl 6 Wiki. The Perl Foundation. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ Freeman, Phil (). „PureScript by Example”. Leanpub. Accesat în . 
  21. ^ Kuchling, A. M. „Functional Programming HOWTO”. Python v2.7.2 documentation. Python Software Foundation. Accesat în . 
  22. ^ „The Rust Reference: Appendix: Influences”. Accesat în . 
  23. ^ Fogus, Michael (). „MartinOdersky take(5) toList”. Send More Paramedics. Accesat în . 
  24. ^ Lattner, Chris (). „Chris Lattner's Homepage”. Chris Lattner. Accesat în . The Swift language is the product of tireless effort from a team of language experts, documentation gurus, compiler optimization ninjas, and an incredibly important internal dogfooding group who provided feedback to help refine and battle-test ideas. Of course, it also greatly benefited from the experiences hard-won by many other languages in the field, drawing ideas from Objective-C, Rust, Haskell, Ruby, Python, C#, CLU, and far too many others to list. 
  25. ^ „Timber/History”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ Edward Kmett, Edward Kmett - Type Classes vs. the World
  27. ^ „Haskell in education”. Accesat în . 
  28. ^ „Haskell in research”. Accesat în . 
  29. ^ „Haskell in industry”. Accesat în . 
  30. ^ Riedel, Herbert Valerio (Thu Apr 28 09:57:54 UTC 2016), https://mail.haskell.org/pipermail/haskell-prime/2016-April/004050.html  Verificați datele pentru: |date= (ajutor); Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Nelliwinne