Iliada

Iliada

Manuscris Ilias Picta cu Ahile aducând o ofrandă lui Zeus (secolul al V-lea)
Volume
24 de cânturi
Informații generale
AutorHomer Modificați la Wikidata
GenEpopee
Ediția originală
Titlu original
Ἰλιάς
Limbalimba greacă homerică[*]
limba greacă veche Modificați la Wikidata
Țara primei aparițiiGrecia Antică Modificați la Wikidata
Ediția în limba română
TraducătorGeorge Murnu
(traducere completă)
EditurăEditura de Stat pentru Literatură și Artă
Data apariției1955
Cronologie
Posthomerica
Odiseea
Eneida
Literatura Greciei antice

Literatură greacă
După categorie

Istoria literaturii Greciei antice

Perioada arhaică
Perioada clasică
Elenismul
Perioada romană

Scriitori greci

Listă cronologică
Scriitori după categorie
Prozatori - Dramaturgi
Poeți - Filosofi
Mitologie greacă

Portal Literatură

Iliada (greacă veche: Ἰλιάς, romanizat: Iliás)[1] este una dintre cele două epopei grecești antice atribuite lui Homer. Este una dintre cele mai vechi opere literare existente încă citită pe scară largă de publicul modern. Ca și Odiseea, poemul este împărțit în 24 de cânturi, și a fost scris în hexametru dactilic. În versiunea sa cea mai acceptată, conține 15.693 de versuri. Plasată la finele Războiului Troian, un asediu de zece ani al orașului Troia de către o coaliție de state grecești miceniene, Iliada descrie evenimente semnificative din ultimele săptămâni ale atacurilor. În special, este descris conflictul aprig dintre regele Agamemnon și un războinic rebel, Ahile. Este o parte centrală a Ciclului Epic. Iliada este adesea considerată drept prima operă substanțială a literaturii europene.

Iliada și Odiseea au fost cel mai probabil scrise în greaca homerică, un amestec literar de greacă ionică și alte dialecte, probabil pe la sfârșitul secolului al VIII-lea sau începutul secolului al VII-lea î.Hr. În antichitate, paternitatea lui Homer a fost rareori pusă la îndoială, însă cercetătorii contemporani presupun că Iliada și Odiseea au fost compuse independent, și că povestirile s-au născut în cadrul unei lungi tradiții de transmitere prin viu grai. Poemul a fost interpretat de recitatori profesioniști ai lui Homer, cunoscuți sub numele de rapsozi.

Temele critice ale poemului includ kleos (gloria), mândria, destinul și mânia. Poemul este frecvent descris ca o epopee masculină sau eroică, în special în comparație cu Odiseea. Conține descrieri detaliate ale instrumentelor de război antice și ale tacticilor de luptă. Zeii olimpieni joacă, de asemenea, un rol major în poem, ajutându-i pe războinicii lor favoriți pe câmpul de luptă, și intervenind în disputele personale. Caracterizarea lor în poem i-a umanizat pentru publicul din Grecia Antică, dând un sens concret tradiției lor culturale și religioase.


From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Nelliwinne