Ion Pillat | |||
![]() | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | 31 martie 1891 București, România | ||
Decedat | (54 de ani) București, România | ||
Părinți | Ion N. Pillat Maria, fiica lui Ion C. Brătianu | ||
Căsătorit cu | Maria Procopie-Dumitrescu | ||
Copii | Dinu Pillat, Pia Pillat | ||
Cetățenie | ![]() ![]() | ||
Ocupație | antologist, editor, eseist, publicist și poet | ||
Limbi vorbite | limba română[1] ![]() | ||
Studii | Sorbona | ||
Activitatea literară | |||
Activ ca scriitor | 1912 - 1945 | ||
Mișcare/curent literar | tradiționalism, parnasianism | ||
Specie literară | poezie, eseu, poem | ||
Operă de debut | 1912 - „Visări păgâne” | ||
Opere semnificative | „Eternități de-o clipă”, „Grădina între ziduri”, „Pe Argeș în sus” | ||
Note | |||
Premii | Premiul național pentru literatură | ||
| |||
Modifică date / text ![]() |
Ion Pillat (n. , București, România – d. , București, România) a fost un eseist, poet tradiționalist, antologist, editor și publicist român, membru corespondent al Academiei Române (din 1936[2]). Pe linie maternă a fost înrudit cu familia Brătianu. Bunicul său a fost cunoscutul politician Ion C. Brătianu, acesta fiind adesea evocat în poeme din volumul său cel mai cuprinzător din punct de vedere estetic, Pe Argeș în sus, în poeme precum Odaia bunicului, Odihna tatii sau Aci sosi pe vremuri.
Și-a petrecut copilăria la moșiile Florica pe Argeș și Miorcani, pe râul Prut. După 1945 poezia sa va fi clasificată drept indezirabilă, evident din rațiuni strict politice. Fiul său, criticul și romancierul Dinu Pillat a fost îndepărtat de la Facultatea de Litere, unde era asistent al lui George Călinescu, fiind condamnat la temniță politică, iar manuscrisele i-au fost confiscate și distruse. Nepoata sa, Monica Pillat, este o reputată anglistă.