Johan Gadolin | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2][3][4][5][6] ![]() Åbo, Suedia[7][5][8] ![]() |
Decedat | (92 de ani)[2][3][4][5] ![]() Mynämäki, Marele Principat al Finlandei, Imperiul Rus[5] ![]() |
Părinți | Jakob Gadolin[*][5] ![]() |
Copii | Jakob Algot Gadolin[*][9] Nils Anders Gadolin[*] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | chimist fizician mineralog[*] geolog cadru didactic universitar[*] ![]() |
Limbi vorbite | limba latină[10] limba suedeză limba finlandeză limba rusă limba germană limba engleză limba franceză ![]() |
Activitate | |
Domiciliu | Finlanda ![]() |
Alma mater | Universitatea Uppsala ![]() |
Organizație | Turun akatemia[*] ![]() |
Premii | Ordinul Sf. Vladimir, clasa a IV-a[*][1] orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni[*][1] orden Sveatoi Annî 2-i stepeni[*][1] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Johan Gadolin (n. 5 iunie 1760, Åbo – d. 15 august 1852, Virmo) a fost un chimist, fizician, mineralog și profesor universitar finlandez. În 1794, savantul a descoperit primul element chimic din grupul metalelor de pământuri rare, ytriul, pe care l-a extras din mineralul Ytterbit (în prezent denumit în onoarea lui Gadolinit) și a fost unul dintre primii susținători ai teoriei arderii a lui Antoine Lavoisier în Scandinavia. În memoria membrului Academiei Leopoldine a fost denumit asteroidul 2638 Gadolin.
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)