John Locke | |||||
John Locke | |||||
Date personale | |||||
---|---|---|---|---|---|
Născut | [1] Wrington(d), North Somerset, Anglia, Regatul Unit[2][3] | ||||
Decedat | (72 de ani)[1] High Laver(d), Epping Forest, Anglia, Regatul Unit | ||||
Înmormântat | High Laver[*][4] | ||||
Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) | ||||
Părinți | John Locke[*][5] Agnes Keene[*][5] | ||||
Frați și surori | Thomas Locke[*][5] | ||||
Religie | protestantism | ||||
Ocupație | filozof politician medic scriitor om de știință philosopher of law[*] | ||||
Limbi vorbite | limba engleză[6][7][8] limba latină[8][7] | ||||
Filozofi occidentali Filozofia secolului XVII | |||||
Școală/tradiție | Empirismul britanic | ||||
Interese principale | |||||
Metafizică, Epistemologie, Filosofie politică, Filosofia minții, Educație | |||||
Idei importante | |||||
nu există principii înnăscute | |||||
| |||||
Semnătură | |||||
Modifică date / text |
John Locke (n. , Wrington(d), North Somerset, Anglia, Regatul Unit – d. , High Laver(d), Epping Forest, Anglia, Regatul Unit) a fost un filosof și om politic englez din secolul al XVII-lea, preocupat mai ales de societate și epistemologie. Locke este figura emblematică a celor trei mari tradiții de gândire aflate în centrul spiritualității epocii moderne. În câmpul cunoașterii, el este întemeietorul empirismului. Fără a fi inițiat în gândirea empiristă modernă, asemenea lui Thomas Hobbes și Francis Bacon, intelectualul englez a devenit reprezentantul ei când este vorba de disputa empirism-raționalism. Istoria filosofiei se referă în primul rând la John Lock și René Descartes, personalități tutelare ale celor două curente antitetice, care nu rivalizau ca simple doctrine gnoseologice, ci ca veritabile paradigme de raționalitate alternative. Mai puțin cunoscut și comentat este rolul său în domeniul filosofiei limbajului. Acesta poate fi considerat inițiatorul paradigmei moderne a limbajului-instrument de organizare a experienței, și implicit de decupare ontologică a lumii, viziune instrumentalistă. Ideea de bază este că fiecare limbă sau sistem conceptual nu este altceva decât un mod particular de a structura și percepe o realitate, care, așa cum ea, în sine însăși, rămâne inaccesibilă[9].
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)