Ludovic cel Pios

Pagina „Ludovic” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Ludovic (dezambiguizare).
Ludovic cel Pios
Rege al Aquitaniei

Ludovic cel Pios - miniatură contemporană a abației Fulda datând din 826 reprezentându-l pe Ludovic cel Pios ca miles Christi (în română, „soldat al lui Hristos”), având drept fundal un poem al lui Rabanus Maurus.
Date personale
Născut[3][4] Modificați la Wikidata
Chasseneuil, Poitou-Charentes, Franța[3] Modificați la Wikidata
Decedat (62 de ani)[3] Modificați la Wikidata
Ingelheim am Rhein, Renania-Palatinat, Germania[3] Modificați la Wikidata
Înmormântatabbaye de Saint-Arnould[*][[abbaye de Saint-Arnould (Benedictine abbey in Metz, France)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiCarol cel Mare[3][5]
Hildegard of Vinzgouw[*][[Hildegard of Vinzgouw (Queen of the Franks and Blessed (c. 771 – 783))|​]][3][5] Modificați la Wikidata
Frați și suroriCarol cel Tânăr[*][6]
Pepin de Italia[6]
Pippin cel Cocoșat[*][6]
Drogon[*][[Drogon (illegitimate son of Frankish emperor Charlemagne by the concubine Regina, bishop of Metz)|​]][6]
Hugh[*][[Hugh (abbot of Saint-Quentin, son of Charlemagne)|​]][6]
Lothair[*][[Lothair (frankish prince son of Charlemagne)|​]][6]
Theodoric[*][[Theodoric (Frankish prince son of Charlemagne)|​]][6]
Rotrude[*][[Rotrude (second daughter of Charlemagne from his marriage to Hildegard)|​]][6]
Theodrada[*][[Theodrada (Daughter of Charlemagne)|​]][6]
Bertha[*][[Bertha (daughter of Charlemagne (c. 780 - after 824))|​]][6]
Gisela[*][[Gisela (daughter of Charlemagne)|​]][6]
Alpais[*][[Alpais (frankish princess daughter of Charlemagne)|​]][6]
Adelaide[*][[Adelaide (frankish princess daughter of Charlemagne)|​]][6]
Hildegard[*][[Hildegard (frankish princess daughter of Charlemagne)|​]][6]
Chrotais[*][[Chrotais |​]][6]
Hiltrude[*][[Hiltrude (frankish princess daughter of Charlemagne)|​]][6]
Ruodhaid[*][[Ruodhaid (frankish princess daughter of Charlemagne)|​]][6]
Adaltrude[*][[Adaltrude (frankish princess daughter of Charlemagne)|​]][1] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuErmengarda de Hesbaye (din )[3]
Judith de Bavaria (din februarie 819 d.Hr.)[5][7] Modificați la Wikidata
CopiiLothar I, împărat carolingian
Ludovic Germanul[8]
Gisela[*][[Gisela (Frankish noble, daughter of Louis the Pious)|​]][9]
Carol cel Pleșuv[10][5]
Arnulf of Sens[*][[Arnulf of Sens (born 794)|​]][11]
Rotrude[*][[Rotrude (frankish princess daughter of Louis the Pious)|​]][11]
Bertha[*][[Bertha (frankish princess daughter of Louis the Pious)|​]][11]
Hildegard, princess of Francia[*][[Hildegard, princess of Francia (princess of the Frankish Empire)|​]][9]
Pepin de Aquitania[*]
Alpais[*][[Alpais (frankish princess daughter of Charlemagne)|​]][12] Modificați la Wikidata
Religiecreștinism Modificați la Wikidata
Ocupațiemonarh
suveran[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titlurirege al francilor ()[1]
king of Aquitaine[*][[king of Aquitaine |​]] ()[1]
împărat al Sfântului Imperiu Roman[*] ()[1]
Lista regilor Italiei medievale ()[2]
Familie nobiliarăDinastia Carolingiană[3]
Domnie
Domnie814 - 840 rege al Aquitaniei 781, împărat în 814
Încoronarede către tatăl său: 13 Septembrie 813, Aachen;
SuccesorLothar I
Ludovic II
Carol al II-lea (cel Pleșuv), Împărat al Sfântului Imperiu Roman

Ludovic I cel Pios (în franceză Louis le Pieux, uneori Louis le Débonnaire[13], în germană Ludwig der Fromme; n. 778, la Cassinogilum (localizare nesigură, fie Casseuil aproape de Bordeaux[14], Chasseneuil-du-Poitou în Vienne sau Casseneuil[15] în Lot-et-Garonne, Franța - d. 20 iunie 840, Ingelheim, în apropiere de Mainz, Germania) a fost rege al Aquitaniei din 781. A fost fiul lui Carol cel Mare și al soției acestuia, Hildegard de Vintzgau. A domnit ca împărat al francilor împreună cu tatăl său din 813 și singur din 814, după moartea lui Carol cel Mare. A condus imperiul până la moarte, cu excepția perioadei 833–834 când a fost înlăturat de fiii săi și surghiunit la mănăstirea Soissons.

Domnia sa a fost marcată de numeroase amenințări la adresa Imperiului Carolingian: el nu a trebuit doar să țină piept raidurilor vikingilor și presiunii bretonilor, dar și revoltei propriilor săi fii care l-au amenințat deseori. Ambițiile marilor familii aristocratice se manifestau tot mai pregnant punând în pericol puterea imperială.

Ca majoritatea bărbaților franci, Ludovic, al doilea fiu al lui Carol cel Mare, urma să-și împartă moștenirea cu frații săi, Carol cel Tânăr și Pepin, dar ei au murit însă înaintea sa.

Ludovic a realizat planuri de a-și împărți imperiul între cei trei fii ai săi din prima sa căsătorie, cea cu Ermengarde: Lothar I (care a primit titlul de co-împărat), Pepin al Aquitaniei și Ludovic Germanul. După aceea s-a recăsătorit cu Iudita de Bavaria, având un al patrulea fiu, Carol cel Pleșuv. Redivizarea imperiului pentru a-l lua pe Carol în considerare a determinat revolta fiilor mai mari în 822. Luptele au continuat până la moartea lui Ludovic în 840.

Disputa s-a încheiat prin Tratatul de la Verdun din 843 care a împărțit imperiul franc în trei părți.

  1. ^ a b c d La Préhistoire des Capétiens[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ La Préhistoire des Capétiens[*], p. 39  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ a b c d e f g h La Préhistoire des Capétiens[*], p. 249-254  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ http://fmg.ac/Projects/MedLands/CAROLINGIANS.htm  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ a b c d Kindred Britain 
  6. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q La Préhistoire des Capétiens[*], p. 200-210  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ La Préhistoire des Capétiens[*], p. 354  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  8. ^ La Préhistoire des Capétiens[*], p. 285-286  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  9. ^ a b La Préhistoire des Capétiens[*], p. 256  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ La Préhistoire des Capétiens[*], p. 301-307  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  11. ^ a b c La Préhistoire des Capétiens[*], p. 255  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  12. ^ The Peerage 
  13. ^ În română, „Ludovic cel Blajin” / „Ludovic cel Blând” / „Ludovic cel Indulgent”.
  14. ^ Albert Dauzat et Charles Rostaing, Dictionnaire étymologique des noms de lieux en France, Paris, Librairie Guénégaud, 1989, (Première édition, Paris, 1963), 738 de pagini, ISBN 2-85023-076-6, p. 152.
  15. ^ Description générale de l'EVROPE qvatriesme partie du monde tome second (în Français), Paris: Denys Béchet et Lovis Billaine ruë S. Iacques .

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Nelliwinne