Marin Preda

Marin Preda

Scriitorul Marin Preda
Date personale
Născut[3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Siliștea Gumești, România Modificați la Wikidata
Decedat (57 de ani)[5][4] Modificați la Wikidata
Mogoșoaia, Ilfov, Republica Socialistă România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Bellu Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiasfixie Modificați la Wikidata
PărințiTudor Călărașu,(n. 1884 - d. 1962) și Joița Preda,(n. 1889 - d. 1977).
Căsătorit cuAurora Cornu[1], Eta Wexler[2], Elena Preda
CopiiNicolae (n. 1970) și Alexandru (n. 1971).
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Religieortodoxie[*] Modificați la Wikidata
Ocupațienuvelist, romancier, scriitor, traducător, politician comunist
Limbi vorbitelimba română[5][7] Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Comunist Român  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea din București
Activitatea literară
Activ ca scriitor1942 - 1979
Specie literarăproză
Operă de debut1. În 15/16 aprilie 1942 debutează cu schița „Pârlitu” în ziarul Timpul
2. În 1948 debutează cu volumul de nuvele „Întâlnirea din pământuri
Opere semnificativeMoromeții”, „Delirul”, „Cel mai iubit dintre pământeni”, „Marele singuratic”, „Viața ca o pradă
Note
Premii1. Premiul de Stat (1956)
2. Premiul Uniunii Scriitorilor (1971)
Deputat în Marea Adunare Națională
Membru corespondent al Academiei Române
Semnătură
Prezență online

Marin Preda (n. , Siliștea Gumești, Teleorman, România – d. , Mogoșoaia, Ilfov, Republica Socialistă România) a fost unul dintre cei mai importanți romancieri români din perioada postbelică, membru al Partidului Comunist Român.[8] Dincolo de marele său talent, Marin Preda a fost un intelectual lucid, conștient de urmările nefaste ale ideologiei comuniste asupra literaturii. Un martor ocular a pretins că scriitorul i-ar fi spus cu mult curaj în anii '70 lui Nicolae Ceaușescu:  „Dacă vreți să introduceți realismul socialist, eu, Marin Preda, mă sinucid”[9]. Totuși, Marin Preda nu a criticat niciodată în mod public doctrina realismului socialist, dimpotrivă, a părut să o legitimeze, implicit, prin tematica scrierilor sale, începând cu volumul al doilea din „Moromeții”, așa cum arăta pe drept cuvânt criticul Nicolae Manolescu[10].

În ultimul deceniu al vieții sale, Marin Preda a căutat însă o formă de eliberare de sub tutela ideologiei de partid[11]. Ultimul său roman publicat în 1980, „Cel mai iubit dintre pământeni”, a fost perceput la apariție ca o critică îndrăzneață la adresa regimului comunist, cu nuanța că epoca la care se referă este aceea a regimului Gheorghe Gheorghiu Dej, față de care Nicolae Ceaușescu căutase pe multe căi să se delimiteze. Așa cum în romanul “Delirul” publicul văzuse “o reabilitare” a mareșalului Ion Antonescu, una care servea antisovietismului cultivat aluziv de N. Ceaușescu, tot așa  “Cel mai iubit dintre pământeni” slujise, cel puțin în primă instanță, la discreditarea regimului prosovietic din primul deceniu de comunism. După câteva săptămâni pe piață, romanul a fost retras din toate librăriile și bibliotecile publice și universitare.[necesită citare] În scurt timp, pe 16 mai 1980, scriitorul a fost găsit mort în camera sa din vila de creație a scriitorilor din complexul de la palatul Mogoșoaia. La momentul decesului său, Marin Preda era deputat în Marea Adunare Națională.[12]

  1. ^ AURORA CORNU: „Literatura a fost singura femeie a lui Marin Preda, singura care nu l-a înșelat“
  2. ^ Marin Preda, casatorit cu o evreica
  3. ^ „Marin Preda”, Freebase Data Dumps[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ a b Marin Preda, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  5. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ Преда Марин, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  7. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  8. ^ https://facebook.com/684068571640115 (), Marin Preda: Voia să trăiască mult ca să mai scrie, adevarul.ro 
  9. ^ Adrian Păunescu, interviu în Jurnalul Național din 18 martie 2009
  10. ^ “Unde însă romanul nu iese din standardele ideologice ale vremii este în prezumția de bună-credință și onestitate a oficialității comuniste, care, nu e așa, deține adevărul, chiar dacă face și greșeli. Mai exact, greșesc indivizii, mulți activiști sunt impostori sau corupți, dar sistemul e bun, ameliorabil și mai ales nenegociabil.” (Nicolae Manolescu, “Istoria critică a literaturii române -5 secole de literatură”, 2008)
  11. ^ "Abia în Cel mai iubit dintre pământeni (unde epoca întreagă este botezată de Victor Petrini Era ticăloșilor) acest stadiu ambiguu va fi depășit. Câțiva ani mai înainte, în 1973, în interviul acordat lui Florin Mugur, Preda pare edificat doar pe jumătate. Întrebările pe care și le pune sunt încă dilematice: „Nu știu ce lume se naște. Este o lume mai bună? Este o lume în pragul unei noi civilizații, a unor noi orizonturi? Asta rămâne să vedem. Cei care se uită înapoi văd cu ochi răi prezentul. În ce privește viața țăranilor, eu m-am uitat deseori înapoi. Se poate afirma că nu văd bine prezentul”. (Nicolae Manolescu, "Istoria critică a literaturii române - 5 secole de literatură", 2008)
  12. ^ Pasiunile politice ale marilor scriitori și istorici români. Caragiale s-a vrut parlamentar, Preda a ajuns deputat în Marea Adunare Națională, adevarul.ro,  

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Nelliwinne