Back Marioepol Afrikaans ማሪኡፖል Amharic Mariúpol AN ماريوبول Arabic ماريوپول ARZ Mariúpol AST Mariupol AVK Mariupol Azerbaijani ماریوپول AZB Мариуполь Bashkir
| Mariupol | |||
| Маріуполь Мариуполь | |||
| — Oraș — | |||
 | |||
| |||
  Mariupol Mariupol (Ucraina) | |||
| Coordonate: 47°7′N 37°33′E / 47.117°N 37.550°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Ucraina | ||
| Regiune |  Donețk | ||
| Raion | Raionul Mariupol, Donețk | ||
| Comunitate teritorială[*] |  Mariupolska miska hromada[*] | ||
| Atestare | 1778 | ||
| Numit după | Maria Fiodorovna | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Vadim Boicenko[*] () | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 166 km² | ||
| Altitudine | 67 m.d.m. | ||
| Populație (2013) | |||
| - Total | 461.810 locuitori | ||
| - Densitate | 2.058 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 87500–87590 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - 16 orașe înfrățite | listă | ||
| Prezență online | |||
| Primăria orașului Mariupol GeoNames  OpenStreetMap relation | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Mariupol (în ucraineană: Марiуполь, în rusă: Мариуполь) este un oraș în sud-estul Ucrainei, din regiunea Donețk, port pe țărmul de nord al mării Azov. Între 1948 și 1989 s-a numit Jdanov. Este situat de-a lungul gurilor râurilor Kalmius și Kalcik, la 10 km de Marea Azov. Orașul a fost fondat în 1778 sub numele de Pavlovsk, pe locul unei foste tabere de cazaci. A fost redenumit în Mariupol („orașul Mariei”, de la „Mariu” = Maria + „pol” = oraș) în 1779 în onoarea Mariei Fiodorovna, a doua soție a țarului Pavel I al Rusiei. În 1780, populația orașului a crescut considerabil după ce un număr mare de greci din Peninsula Crimeea au fost strămutați aici. În 1882 orașul a fost legat de calea ferată din bazinul Donețului (Donbas) și a devenit un port important în Donbas. Orașul a fost redenumit în Jdanov în 1948 în cinstea lui Andrei Aleksandrovici Jdanov, decedat în 1948, un funcționar de rang înalt al Partidului Comunist care s-a născut acolo. Numele anterior al orașului, Mariupol, a fost restabilit în 1989. În martie 2014, Rusia a anexat ilegal republica autonomă ucraineană Crimeea și a pus la cale o revoltă separatistă în Donețk. Pe 13 aprilie 2014, separatiștii pro-ruși susținuți de ruși, în încercarea de a lega pe uscat Rusia și Crimeea ocupată, au preluat controlul asupra Mariupolului și l-au inclus în așa-numita lor „Republică Populară Donețk”. După lupte grele, Mariupol a fost eliberat de batalioanele de voluntari ucraineni (în special Batalionul Azov) pe 13 iunie 2014. Orașul a fost asediat în timpul invaziei ruse a Ucrainei în 2022, luptele de stradă au fost intense, iar trupele ruse au bombardat fără discernământ zonele civile, o mare parte din oraș fiind distrus; Mariupol a fost apărat de regimentul Azov, pușcași marini ucraineni, brigăzi motorizate, o brigadă a Gărzii Naționale, baricadați în sisteme de tuneluri sub fabrica de oțel Azovstal. Mariupolul este un centru industrial important cu uzine mari de siderurgie (combinatul metalurgic Azovstal, Combinatul metalurgic Ilici), cocsochimice, construcții de mașini, fabrici alimentare. După Odesa, Mariupol este al doilea port maritim ca mărime din Ucraina și este baza unei flote de pescuit, iar un canal dragat duce în largul mării. Pe litoralul de lângă Mariupol se află o stațiune balneoclimaterică. Conform recensământului din 2001, în teritoriul subordonat consiliului orașului Mariupol locuiau 514.548 de persoane, dintre care 492.176 de persoane în orașul Mariupol, din care 48,7% erau ucraineni, 44,4% ruși, 4,3% greci, 0,8% bieloruși, 0,2% armeni, 0,2% evrei, 0,2% bulgari, 1,2% alte naționalități.[1][2][3][4][5][6][7][8][9][10]
- ^ Dicționar enciclopedic. Volumul IV, L-N. Editura Enciclopedică, București, 2001
- ^ Mariupol. Encyclopaedia Britannica
- ^ Mariupol. Internet Encyclopedia of Ukraine
- ^ Р. І. Саєнко, Т. Б. Головко . Маріуполь // Енциклопедія Сучасної України: електронна версія / гол. редкол.: І. М. Дзюба, А. І. Жуковський, М. Г. Железняк та ін.; НАН України, НТШ. Київ: Інститут енциклопедичних досліджень НАН України, 2018.
- ^ Бажан О.Г. Маріуполь // Енциклопедія історії України: Т. 6: Ла-Мі / Редкол.: В. А. Смолій (голова) та ін. НАН України. Інститут історії України. - К.: В-во "Наукова думка", 2009.
- ^ Я. І. Бондаренко. Маріуполь. // Географічна енциклопедія України. Том 2. З-О. 1990 / редкол.: О. М. Маринич (відпов. ред.) та ін. – Київ: "Українська Радянська Енциклопедія" ім. М. П. Бажана, 1990.
- ^ В. Кубійович. Жданов. // Енциклопедія Українознавства. Словникова частина. – Том 2: Голинський Петро – Зернов / Гол. ред. В. Кубійович; Заст. гол. ред. М. Глобенко. Наукове товариство ім. Шевченка. – Париж; Нью-Йорк, 1955–1957.
- ^ Жданов. // Українська радянська енциклопедія. Том 04. Електрод - Кантаридин. Головна редакція Української радянської енциклопедії. Київ: Поліграфкнига, 1979
- ^ Божко Р. П., Були Т. Ю., Гашененко Н. Н. и др. Мариуполь и его окрестности: взгляд из XXI века. — Мариуполь: Рената, 2006.
- ^ V. M. Boiko, I. L. Ditciuk, L. B. Zastavețka. Geografia. Manual pentru clasa a 8-a a instituțiilor școlare de învățământ general cu predare în limba moldovenească. Cernăuți „Bukrek”, 2016