Dreptul fostelor Republici unionale Sovietice (cu excepția celor trei țări baltice) exprimând punctul de vedere spus „moldovenist”, potrivit căruia „moldovenii constituie un grup etnic specific din Basarabia și Transnistria (dar, nu din Moldova Occidentală dintre Carpați și Prut) format datorită conviețuirii îndelungate (două veacuri) cu rușii, ucrainenii și găgăuzii în cadrul Imperiului țarist, apoi al Uniunii Sovietice și izolării în aceste perioade de grupul etnicromânesc”; astfel, spre deosebire de etnicii ruși, ucraineni sau alții din Republica Moldova pe care nimic nu îi deosebește de semenii dânșilor din țările vecine (vezi sursele articolului: Controversa identitară din Republica Moldova), vorbitorii limbii daco-române cetățeni ai acestor foste Republici unionale sovietice sunt definiți ca „o comunitate imaginară, legată prin valori culturale comune care o deosebesc de români, dar o apropie de ruși și de ucraineni”.[1]