Morchella conica

Morchella conica
Zbârciog țuguiat
Clasificare științifică
Domeniu: Eucariote
Regn: Fungi
Diviziune: Ascomycota
Subdiviziune: Pezizomycotina
Clasă: Pezizomycetes
Ordin: Pezizales
Familie: Morchellaceae
Gen: Morchella
Specie: M. conica
Nume binomial
Morchella conica
Pers. (1818)
Sinonime
  • Morchella contigua Tratt. (1802)
  • Morchella esculenta var. conica (Pers.) Fr. (1822)
  • Morilla conica (Pers.) Quél. (1886)
  • Morchella conica var. deliciosa (Fr.) Cetto (1988)[1]

Morchella conica (Christian Hendrik Persoon, 1818) din încrengătura Ascomycota, din încrengătura Ascomycota în familia Morchellaceae și de genul Morchella,[2] este o ciupercă comestibilă saprofită foarte delicată. Taxonul astăzi valabil a fost determinat de savantul suedez Christian Hendrik Persoon, în lucrarea sa Traité sur les Champignons Comestibles din anul 1818.[3] Buretele este denumit în popor zbârciog țuguiat.[4] El este în mod predominant locuitor de sol calcaros, crescând în grupuri mici sau solitar, aparând foarte des în păduri de conifere pe lângă molizi și pini, unde arată caracteristici de simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor),[5] mai departe prin pajiști, poienițe și la margini de pădure sau de drum, dar, de asemenea, pe soluri vătămate, defrișări sau arsuri vechi.[6] Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord din aprilie până la începutul lui iunie.[7][8]

  1. ^ Mycobank 1
  2. ^ Mycobank 2
  3. ^ C. H. Persoon: „Traité sur les Champignons Comestibles”, Editura Belin-Leprieur, Paris 1818, p. 257
  4. ^ Denumire RO
  5. ^ J. L. Dahlstrom, J. E. Smith, N.S. Weber: „Mycorrhiza-like interaction by Morchella with species of the Pinaceae in pure culture synthesis”, în magazinul „Mycorrhiza” nr. 9, Editura Springer, Berlin 2000, p. 279-285
  6. ^ J. L. Dahlstrom, J. E. Smith, N.S. Weber: „Mycorrhiza-like interaction by Morchella with species of the Pinaceae in pure culture synthesis”, în magazinul „Mycorrhiza” nr. 9, Editura Springer, Berlin 2000, p. 279-285
  7. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 654-655, ISBN 3-405-12081-0
  8. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 660-661, ISBN 978-3-440-14530-2

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Nelliwinne