Murray Rothbard

Murray Rothbard
Date personale
Nume la naștereMurray Newton Rothbard Modificați la Wikidata
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
New York City, New York, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
New York City, New York, SUA[3][4][5] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (infarct miocardic) Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațieeconomist
filozof
activist[*]
istoric
profesor universitar[*]
cadru didactic universitar[*]
eseist
scriitor
istoric al economiei[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Columbia
Birch Wathen Lenox School[*][[Birch Wathen Lenox School (school in Manhattan)|​]]
Universitatea Columbia  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversity of Nevada, Las Vegas[*][[University of Nevada, Las Vegas (public research university in Paradise, Nevada, United States)|​]]
Stern School of Business[*][[Stern School of Business (business school of NYU)|​]]
Institutul Politehnic al Universității New York[*]  Modificați la Wikidata
Partid politicPeace and Freedom Party[*][[Peace and Freedom Party (left-wing political party in the United States)|​]], Partidul Libertarian  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online

Murray Newton Rothbard (n. , New York City, New York, SUA – d. , New York City, New York, SUA) a fost un economist evreu-american al Școlii Austriece,[6][7] care a contribuit la definirea libertarianismului modern[8] și a popularizat o formă de piață liberă numită anarho-capitalism.[9] Rothbard a scris numeroase cărți pe subiecte de economie, filozofie și istorie și este considerat una dintre cele mai importante figuri din mișcarea libertariană americană.[9]

Bazându-se pe conceptele Școlii Austriece de ordine spontană, sprijin pentru o piață liberă în producția de bani și condamnarea planificării centrale,[10] Rothbard a pledat pentru eliminarea controlului guvernamental coercitiv asupra economiei.[11] El a considerat monopolul de forță al guvernului ca fiind cel mai mare pericol pentru libertate și pe termen lung pentru bunăstarea populației,[12] etichetând statul ca nimic mai mult decât o bandă de organizată de hoți[13] - locul celor mai imorali și lipsiți de scrupule oameni din orice societate.[14]

Rothbard a concluzionat că toate serviciile oferite de monopolurile guvernamentale ar putea fi furnizate mai eficient de către sectorul privat.[15] El a considerat că multe reglementări și legi promulgate aparent pentru interesul public au fost de fapt luări de putere uneltite de birocrați guvernamentali care întreprind mărirea periculoasă și lipsită de obstacole a propriei lor puteri[16], deoarece nu sunt supuși disciplinei pieței. Rothbard considera că serviciile guvernamentale sunt ineficiente și susținea că disciplina pieței le-ar elimina, dacă s-ar permite furnizarea lor de către concurența din sectorul privat.[17]

Rothbard a condamnat în egală măsură și corporatismul de stat. El a criticat multe cazuri în care elitele de afaceri au cooptat monopolul de putere al statului, pentru a influența legislația și politica de reglementare într-o manieră benefică pentru ei, în detrimentul competitorilor.[18]

El a argumentat că impozitarea reprezintă furt coercitiv la scară mare, și un monopol coercitiv de forță ce interzice achiziția voluntară a serviciilor judiciare și de apărare de la furnizorii concurenți.[12] De asemenea, el a considerat banca centrală și rezervele fracționale o formă de fraudă financiară legală și sponsorizată de stat,[19] în antiteză cu etica și principiile libertariene.[20][21][22][23] Rothbard s-a opus intervenționismului militar, politic și economic în treburile altor națiuni.[24][25]

  1. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b Murray Rothbard, SNAC, accesat în  
  3. ^ http://www.ihr.org/jhr/v15/v15n3p33_Weber.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ http://www.lewrockwell.com/2014/12/murray-n-rothbard/radical-candor/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ http://codoh.com/library/document/2596/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Stout, David (). „Murray N. Rothbard, Economist and Free-Market Exponent, 68”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Wendy McElroy. „Murray N. Rothbard: Mr. Libertarian”. Lew Rockwell. 6 iulie 2000. 
  8. ^ F. Eugene Heathe. Encyclopedia of Business Ethics and Society. SAGE. 2007. p. 89
  9. ^ a b Ronald Hamowy, Editor, The encyclopedia of libertarianism, p 441.
  10. ^ Free Market Money System by F.A. Hayek
  11. ^ The Ethics of Liberty, Murray Rothbard
  12. ^ a b Hans-Hermann Hoppe. „The Ethics of Liberty”. Ludwig von Mises Institute. 
  13. ^ Repudiating the National Debt Arhivat în , la Wayback Machine., Murray Rothbard
  14. ^ To Save Our Economy From Destruction, Murray Rothbard
  15. ^ The Great Society: A Libertarian Critique, Murray Rothbard
  16. ^ The Noble Task of Revisionism Arhivat în , la Wayback Machine., Murray Rothbard
  17. ^ The Fallacy of the 'Public Sector', Murray Rothbard
  18. ^ For a New Liberty, Chapter 3
  19. ^ Tax Day Arhivat în , la Wayback Machine., Murray Rothbard
  20. ^ Rothbard, Murray. The Mystery of Banking Ludwig von Mises Institute. 2008. p. 111
  21. ^ „Has fractional-reserve banking really passed the market test? (Controversy)”. Independent Review. ianuarie 2003. 
  22. ^ The Case for the 100% Gold Dollar Arhivat în , la Wayback Machine., Murray Rothbard
  23. ^ De văzut de asemenea articolele lui Murray Rothbard: Private Coinage; Repudiate the National Debt; and Taking Money Back
  24. ^ Rothbard on War, excerpts from a 1973 Reason Magazine article and other materials, published at Antiwar.com, undated.
  25. ^ Murray N. Rothbard For a New Liberty, p. 265.

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Nelliwinne