Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Nestorianismul este o doctrină hristologică care a apărut în Biserică în secolul al V-lea. Fondatorul său este Nestorie, patriarh al Constantinopolului. Nestorianismul a fost o încercare de a explica rațional și de a înțelege încarnarea Logosului divin, omul Iisus Hristos. Nestorianismul susține că cele două esențe divină și umană sunt separate și sunt două persoane: omul Iisus Hristos și Logosul divin, care locuiește în om. De aceea, nestorienii resping formulările dogmatice de la Conciliile din Efes și Chalcedon "Dumnezeu a suferit" sau "Dumnezeu a fost răstignit", pentru că omul Iisus Hristos a suferit, el nefiind identic cu Tatăl său. Prin urmare, ei resping și termenul Theotokos (Născătoare de Dumnezeu) dat fecioarei Maria, utilizând, în schimb, termenul Christotokos (Născătoare de Hristos) sau Anthropotokos (Născătoare de om), fapt criticat de Chiril al Alexandriei. A fost considerat erezie la conciliile ecumenice de la Efes (431 e.n.) și Calcedon (451 e.n.).