Palmiro Togliatti | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Palmiro Togliatti ![]() |
Născut | [2][3][4][5][6] ![]() Genova, Italia[7][5] ![]() |
Decedat | (71 de ani)[2][7][4][3][6] ![]() Ialta, RSS Ucraineană, URSS[5] ![]() |
Înmormântat | cimitero del Verano[*][8] ![]() |
Cauza decesului | hemoragie cerebrală[5] ![]() |
Părinți | Antonio Togliatti[*] ![]() |
Frați și surori | Eugenio Giuseppe Togliatti[*] ![]() |
Căsătorit cu | Rita Montagnana[*] (din )[9] ![]() |
Copii | Aldo Togliatti[*] Marisa Malagodi[*][10] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() |
Religie | ateism ![]() |
Ocupație | politician filozof ![]() |
Locul desfășurării activității | Roma ![]() |
Limbi vorbite | limba italiană[11][12] ![]() |
Membru al Camerei Deputaților din Italia ![]() | |
În funcție – | |
Legislatură | |
Deputat al Adunării Constituante a Italiei ![]() | |
În funcție – | |
ministro di grazia e giustizia del Regno d'Italia[*] ![]() | |
În funcție – | |
Guvern | guvernul De Gasperi (1)[*] |
Precedat de | Umberto Tupini[*] |
vicepresidente del Consiglio dei ministri del Regno d'Italia ![]() | |
În funcție – | |
ministro senza portafoglio del Regno d'Italia ![]() | |
În funcție – | |
Secretar general în Partidul Comunist Italian ![]() | |
În funcție – | |
Partid politic | PCI (–) PSI[*] (–) ![]() |
Alma mater | Universitatea din Torino[1] |
Semnătură | |
![]() | |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Palmiro Togliatti (n. , Genova, Italia – d. , Ialta, RSS Ucraineană, URSS) a fost un politician italian, lider al Partidului Comunist Italian din 1927 și până la moartea sa. Susținătorii l-au poreclit Il Migliore („Cel mai bun”).[13] În 1930, a devenit cetățean al Uniunii Sovietice,[14] țară în care un oraș a fost numit după el: Toliatti.
Togliatti a fost membru fondator al Partidului Comunist al Italiei (Partito Comunista d’Italia, PCI), și din 1927 și până la moartea sa, a fost secretar și lider incontestabil al Partidului Comunist Italian (Partito Comunista Italiano, PCI), cu excepția perioadei 1934–1938, când a servit drept reprezentant la Comintern, organizația internațională a partidelor comuniste. După dizolvarea Cominternului în 1943 și formarea Cominformului în 1947, a refuzat postul de secretar general, care i-a fost oferit direct de Iosif Stalin în 1951, preferând să rămână la conducerea PCI.
În 1944 și 1945 Togliatti a deținut postul de viceprim-ministru al Italiei(d), iar din 1945 până în 1946 a fost numit ministru al justiției în guvernele care au condus Italia după căderea fascismului. A fost membru și în Adunarea Constituantă a Italiei(d). Togliatti a supraviețuit unei tentative de asasinat în 1948, și a murit în 1964, în timpul unei vacanțe petrecută în Crimeea la Marea Neagră.
|titlelink=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)