Petrol

Petrolul, sau țițeiul, împreună cu cărbunii și gazele naturale fac parte din zăcămintele de origine biogenă care se găsesc în scoarța Pământului. Petrolul, care este un amestec de hidrocarburi lichide în care sunt dizolvate mici cantități de hidrocarburi solide și gazoase, este un amestec de substanțe lipofile. Țițeiul în stare brută (nerafinat) conține peste 17 000 de substanțe organice complexe, motiv pentru care este materia primă cea mai importantă pentru industria chimică (vopsele, medicamente, materiale plastice etc.) și producerea carburanților. Ca o curiozitate, se poate menționa că unele varietăți de țiței devin fosforescente în prezența razelor ultraviolete.

Odată extras, petrolul este rafinat și separat, cel mai ușor prin distilare, în numeroase produse pentru utilizare directă sau în procesul de fabricație. Produsele includ combustibili precum benzină, motorină, kerosen și combustibil pentru avioane; asfalt și lubrifianți; reactivi chimici folosiți pentru a produce plastic; solvenți, fibre textile, agenți frigorifici, vopsea, cauciuc sintetic, îngrășăminte, pesticide, produse farmaceutice și mii de alte produse. Petrolul este utilizat în fabricarea unei mari varietăți de materiale esențiale pentru viața modernă, iar se estimează că lumea consumă aproximativ 100 de milioane de barili (16 milioane de metri cubi) zilnic. Producția de petrol poate fi extrem de profitabilă și a fost esențială pentru dezvoltarea economică globală în secolul al XX-lea. Unele țări, cunoscute sub denumirea de petrostate, au câștigat o putere economică și internațională semnificativă prin controlul asupra producției și comerțului cu petrol.^[1][2]

Exploatarea petrolului poate fi dăunătoare mediului și sănătății umane. Extracția, rafinarea și arderea combustibililor pe bază de petrol eliberează cantități mari de gaze cu efect de seră, astfel încât petrolul este unul dintre principalii factori care contribuie la schimbările climatice. Alte efecte negative asupra mediului includ deversările directe, cum ar fi scurgerile de petrol, precum și poluarea aerului și apei în aproape toate etapele de utilizare. Aceste efecte de mediu au consecințe directe și indirecte asupra sănătății umane. Petrolul a fost, de asemenea, o sursă de conflicte interne și între state, conducând la războaie declanșate de state și alte conflicte legate de resurse. Se estimează că producția de petrol va atinge vârful înainte de 2035, pe măsură ce economiile globale își reduc dependențele de petrol, ca parte a atenuării schimbărilor climatice și a tranziției către energie regenerabilă și electrificare. Petrolul a jucat un rol-cheie în industrializare și dezvoltarea economică.^[3][4]