Phaeolepiota aurea

Phaeolepiota aurea sin., Pholiota aurea, Pholiota spectabilis
	Ciuperci aurii
Clasificare științifică
Domeniu:	Eucariote
Regn:	Fungi
Diviziune:	Basidiomycota
Clasă:	Agaricomycetes
Subclasă:	Agaricomycetidae
Ordin:	Agaricales
Familie:	Agaricaceae
Gen:	Phaeolepiota
Specie:	Ph. aurea
Nume binomial
	Phaeolepiota aurea; (Matt.) Maire (1928)
Sinonime
	Agaricus aureus Matt. (1779) ; Agaricus vahlii Schumach. (1803) ; Agaricus spectabilis Fr. (1828) ; Pholiota spectabilis (Fr.) P.Kumm. (1871) ; Pholiota aurea (Matt.) Sacc. (1887) ; Lepiota pyrenaea Quél. (1888) ; Togaria aurea (Matt.) W.G. Sm. (1908) ; Rozites spectabilis (Fr.) Singer (1922) ; Fulvidula spectabilis (Fr.) Romagn. (1937) ; Gymnopilus spectabilis (Fr.) Singer (1951) ; Cystoderma aureum (Matt.) Kühner & Romagn. (1953) ;
	Modifică text

Text cursiv

Phaeolepiota aurea (Heinrich Gottfried von Mattuschka, 1779 ex René Maire, 1928) sin. Pholiota aurea (Heinrich Gottfried von Mattuschka, 1779 ex Pier Andrea Saccardo, 1887) sau Pholiota spectabilis (Elias Magnus Fries, 1828 ex Paul Kummer, 1871), din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Phaeolepiota,^[1] denumită în popor ciuperci aurii,^[2] este o ciupercă saprofită, comestibilă, dar consumată crud foarte otrăvitoare. Se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord acolo unde apare în număr mare, adesea în cercuri de vrăjitoare, prin luminișuri și niciodată în desiș, în păduri de foioase, preferat sub arini printre urzici, dar și sub fagi și în păduri de conifere pe mușchi, aproape de rădăcinile rășinoaselor, mai departe în parcuri, grădini, livezi, câmpuri și pajiști, precum și pe marginea drumurilor, evitând deșeuri. Buretele colonizează soluri bogate în nutrienți și azot, adesea antropice în regiuni mai răcoroase, cu predilecție în altitudinea submontană, din (august) septembrie până în noiembrie (decembrie).^[3]^[4]

Numele generic se trage din cuvintele (greacă veche φαιος=gri, gri-brun, obscur)^[5] și (greacă veche Λεπιδωτός=solzos).^[6] Epitetul de aurea vorbește de la sine, însemnând auriu și se referă la coloritul general al ciupercii.

^ Index Fungorum
^ [https://womensecr.com/ro/articles/9316 Denumire RO
^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 156-157, ISBN 3-405-12116-7
^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 286-287, ISBN 978-3-440-14530-2
^ Valentin Christian Friedrich Rost: „Griechisch-Deutsches Wörterbuch für den Schulgebrauch”, vol. 1, Editura Henning’sche Buchhandlung, Erfurt și Gotha, 1829, p. 297
^ Johann F. Reichenbach: „Griechisch-Deutsches und Deutsch-Griechisches Wörterbuch”, vol. 2, Editura Johann Ambrosius Barth, Leipzig, 1818 p. 318

[1] Index Fungorum

[2] [https://womensecr.com/ro/articles/9316 Denumire RO

[Cetto_1-3] Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 156-157, ISBN 3-405-12116-7

[Laux-4] Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 286-287, ISBN 978-3-440-14530-2

[5] Valentin Christian Friedrich Rost: „Griechisch-Deutsches Wörterbuch für den Schulgebrauch”, vol. 1, Editura Henning’sche Buchhandlung, Erfurt și Gotha, 1829, p. 297

[6] Johann F. Reichenbach: „Griechisch-Deutsches und Deutsch-Griechisches Wörterbuch”, vol. 2, Editura Johann Ambrosius Barth, Leipzig, 1818 p. 318

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

Phaeolepiota aurea

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia