Raidul de la St Nazaire

Raidul de la Saint-Nazaire Operațiunea Chariot
Parte a Luptelor de pe frontul de vest al celei de-a doua conflagrații mondiale
Saint-Nazaire în esturarul Loarei
Informații generale
Perioadă 28 martie 1942 Loc Saint-Nazaire, departamentul Loire-Atlantique, Franța 47°16′29″N 2°11′48″W ({{PAGENAME}}) / 47.2748°N 2.1966°V Rezultat Toate obiectivele britanicilor au fost atinse și țintele au fost distruse
Beligeranți
Regatul Unit	Germania Nazistă
Conducători
Robert Ryder Augustus Charles Newman	Karl-Konrad Mecke Edo Dieckmann Herbert Sohler Georg-Wilhelm Schulz
Efective
346 marinari 265 membri ai comandourilor[nb 1] Royal Navy HMS Campbeltown HMS Tynedale HMS Atherstone HMS Sturgeon Vedeta canonieră 314 Vedeta torpiloare 74 Flotila a 28-a vedete rapide Flotila a 7-a vedete rapide Flotila a 20-a vedete rapide Armata Britanică Comandoul nr. 2 Elemente ale Special Service Brigade Royal Air Force Escadrila nr. 51 RAF Escadrila nr. 58 RAF Escadrila nr. 77 RAF Escadrila nr. 103 RAF Escadrila nr. 150 RAF [2]	5.000 militari Kriegsmarine Brigada a 22-a de artilerie navală antiaeriană Batalionul al 280-lea de artilerie navală Flotila a 6-a U-boot Flotila a 7-a U-boot Flotila a 16-a dragoare de mine Flotila a 42-a dragoare de mine Vasul torpilor Jaguar Dragorul de mine Sperrbrecher 137 Companile defenisive ale portului Wehrmacht Divizia a 333-a de infanterie
Pierderi
HMS Campbeltown 169 morți * 215 prizonieri * 1 vedetă canonieră 1 vedetă torpiloare 13 vedete rapide 1 bombardier A.W.38 Whitley 1 avion de vânătoare Beaufighter	Docul Normandie 360 morți ^ 2 Bombardiere Ju 88 2 vase petroliere 2 remorchere
Modifică date / text

Raidul de la Saint-Nazaire sau Operațiunea Chariot (carul de luptă) a fost un atac amfibiu încununat cu succes executat împotriva docului uscat puternic apărat Normandie de la Saint-Nazaire din Franța ocupată de Germania în cea de-a doua conflagrație mondială. Operațiunea a fost executată de Royal Navy și comandourile britanice sub comanda Cartierele Generale ale operațiunilor combinate pe 28 martie 1942. Misiunea a vizat șantierul naval St Nazaire deoarece distrugerea docului uscat ar fi forțat vasele de război germane care aveau nevoie de reparații, (precum cuirasatul Tirpitz), să facă drumul spre apele teritoriale germane în loc să folosească un adăpost sigur pe malul Atlanticului.

Un distrugător depășit moral, HMS Campbeltown, însoțit de 18 vase mai mici au traversat Canalul Mânecii spre Saint-Nazaire de pe coasta Atlanticului. Ajuns în fața docului uscat Normandie, distrugătorul a fost condus să execute o lovitură de berbec asupra porților docului. Distrugătorul a fost încărcat cu material explozibil, ascuns bine într-o carcasă de oțel și beton și care a fost detonat cu întârziere în aceeași zi. Explozia a scos docul din funcțiune pentru restul războiului și pentru următorii cinci ani de pace.

Membrii ai comandourilor britanice au debarcat pentru distrugerea instalațiilor și structurilor portuare. Artileria grea germană a scufundat, incendiat sau împiedicat deplasarea vedetelor destinate transportării soldaților britanici debarcați. Comandourile au fost obligați să lupte ca să își croiască drum spre interiorul teritoriului. Ei au fost obligați să se predea atunci când au fost încercuiți și și-au terminat muniția.

După raid, doar 228 de soldați din cei 622 debarcați s-au mai reîntors în Anglia. 169 dintre ei au fost uciși iar 215 au căzut prizonieri. Germanii au numărat peste 360 de morți, cei mai mulți uciși după raid, când Campbeltown a explodat. Pentru recunoașterea vitejiei lor, mebrii comandourilor au fost decorați cu 89 de medalii și ordine, printre care cinci Crucea Victoria. După război, raidul de la St Nazaire a fost una dintre cele 38 de bătălii care au fost înscrise pe drapelul de luptă la comandourilor. Operațiunea aceasta a devenit cunoscută în rândurile militarilor britanici ca „Cel mai mare raid dintre toate”.

Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „nb”, dar nu și o etichetă <references group="nb"/>