Regatul Serbiei | |||||
Serbia | |||||
Краљевина Србија Kraljevina Srbija | |||||
| |||||
| |||||
Imn național | |||||
---|---|---|---|---|---|
Bože pravde | |||||
Harta Regatului Serbiei înainte de Primul război mondial | |||||
Capitală | Belgrad | ||||
Religie | creștinism ortodox[*] | ||||
Guvernare | |||||
Formă de guvernare | Monarhie constituțională | ||||
Rege | |||||
- 1882–1889 | Milan Obrenović IV | ||||
- 1889–1903 | Aleksandar Obrenović | ||||
- 1903–1918 | Petru I Karađorđevici | ||||
Legislativ | Narodna skupština Kraljevine Srbije[*] | ||||
Istorie | |||||
Fondare | 1882 | ||||
Campania sârbă (Primul război mondial) | 1914 | ||||
Aderare la Iugoslavia | |||||
Economie | |||||
Monedă | Dinar sârbesc | ||||
Modifică date / text |
Regatul Serbiei sârbă Краљевина Србија, cu alfabetul latin: Kraljevina Srbija a fost înființat când prințul Milan Obrenovici, guvernatorul Principatului Serbiei a fost încoronat rege în 1882. Principatul Serbiei era guvernat de Casa Karađorđevici începând din 1817 (uneori fiind înlocuit de Casa Obrenovici). Principatul, suveranul Porții, a expulzat toate trupele otomane până în 1867, de facto asigurându-și independența. Congresul de la Berlin din 1878, recunoscuse oficial independența Principatului Serbiei.
În afacerile internaționale, Regatul Serbiei a fost predecesorul legal al Iugoslaviei, care a fost înființat după Primul Război Mondial la Conferința de Pace de la Versailles din 1919. Cu toate acestea, pe plan intern Regatul Serbiei a încetat să mai existe în 1918, când împreună cu Regatul Muntenegrului s-au unit cu Statul slovenilor, croaților și sârbilor pentru a fonda Regatul sârbilor, croaților și slovenilor.