Robert Oppenheimer

Robert Oppenheimer
Date personale
Nume la naștere	Julius Robert Oppenheimer
Poreclă	Oppie
Născut	22 aprilie 1904[28][29][30][31][32] New York City, New York, SUA[33]
Decedat	18 februarie 1967 (62 de ani)[28][29][34][31][35] Princeton, New Jersey, SUA[36][37]
Cauza decesului	cauze naturale[20] (cancer esofagian[20])
Frați și surori	Frank Oppenheimer[*]​
Căsătorit cu	Katherine Oppenheimer[*]​ (1 noiembrie 1940–18 februarie 1967)
Copii	Peter Oppenheimer[*][[Peter Oppenheimer (son of J. Robert Oppenheimer (b.1941))|​]] Toni Oppenheimer[*][[Toni Oppenheimer (translator, daughter of J. Robert Oppenheimer)|​]]
Cetățenie	Statele Unite ale Americii[38][39][40]
Ocupație	fizician teoretician[*]​ inginer fizician nuclearist[*]​ colecționar de artă[*]​ cadru didactic universitar[*]​ science administrator[*][[science administrator (person managing science projects or institutions)|​]] fizician
Limbi vorbite	limba engleză[29][41] limba franceză limba germană limba latină limba greacă limba sanscrită limba neerlandeză
Activitate
Rezidență	Princeton[1] Los Alamos[2] Berkeley[3] New York City[4] Göttingen[5] Cambridge[6]
Domeniu	Fizică aplicată fizică teoretică fizică nucleară
Număr Erdős	4
Instituție	Universitatea Berkeley din California Universitatea Cambridge California Institute of Technology Proiectul Manhattan Institute for Advanced Study
Alma Mater	Universitatea Harvard[7] Laboratorul Cavendish[*]​ Ethical Culture Fieldston School[*][[Ethical Culture Fieldston School (New York City Private Independent School)|​]] Jesus College[*][[Jesus College (constituent college of the University of Cambridge, England)|​]] Harvard College[*][[Harvard College (undergraduate college of Harvard University in Cambridge, Massachusetts)|​]] Universitatea Cambridge Universitatea Georg-August din Göttingen
Organizații	Societatea Regală din Londra American Philosophical Society[*][[American Philosophical Society (American scholarly organization and learned society)|​]] Academia Americană de Arte și Științe[*]​ Phi Beta Kappa Society[*][[Phi Beta Kappa Society (honor society for the liberal arts and sciences in the United States)|​]] Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]​
Conducător de doctorat	Max Born[8]
Doctoranzi	David Bohm[*][[David Bohm (American theoretical physicist)|​]][9] Samuel W. Alderson[*][[Samuel W. Alderson (American inventor (1914–2005))|​]][10] Robert F. Christy[*][[Robert F. Christy (Canadian-American theoretical physicist and astrophysicist)|​]][11] Sidney Dancoff[*][[Sidney Dancoff (fizician american)|​]][12][13] Stan Frankel[*][[Stan Frankel (American computer scientist (1919–1978))|​]][14] Willis Lamb[15] Harold Lewis[*][[Harold Lewis (fizician american)|​]][16] Philip Morrison[*]​[17] Bernard Peters[*][[Bernard Peters (nuclear physicist)|​]][18] Robert Serber[*]​[19] ...încă 9
Cunoscut pentru	nuclear bomb[*][[nuclear bomb (bomb using energy from nuclear reaction; explosive device intended to be dropped from an aircraft and using energy from nuclear reaction)|​]][20]
Premii	Enrico Fermi Award[*][[Enrico Fermi Award (award conferred by the United States Department of Energy)|​]] (1963)[7][21] Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]​ (1958) Medalia Prezidențială de Merit[*]​ (1946)[22] Premiul celor Trei fizicieni[*]​ (1958)[23] Premiul Nessim Habif[*]​ (1962)[24] honorary doctorate from Princeton University[*][[honorary doctorate from Princeton University |​]] Richtmyer Memorial Lecture Award[*][[Richtmyer Memorial Lecture Award (American award in physics and science communication)|​]] (1947)[25] Fellow of the American Physical Society[*][[Fellow of the American Physical Society (fellowship of the American Physical Society)|​]] membru străin al Royal Society[*]​ (3 mai 1962)[26][27] honorary doctor of the University of Calcutta[*][[honorary doctor of the University of Calcutta |​]] Messenger Lectures[*][[Messenger Lectures (lectures given at Cornell University by external lecturers)|​]] (1945)
Semnătură
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

J. Robert Oppenheimer^[a] (n. 22 aprilie 1904, New York City, New York, SUA – d. 18 februarie 1967, Princeton, New Jersey, SUA) a fost un fizician american, profesor de fizică la Universitatea din California, Berkeley. Oppenheimer a fost șef al Laboratorului Los Alamos^⁠(d) în timpul războiului și se numără printre cei creditați drept „părinte al bombei atomice” pentru rolul avut în cadrul Proiectului Manhattan, acțiunea din al Doilea Război Mondial care a dezvoltat primele arme nucleare utilizate în bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki. Prima bombă atomică a fost detonată pe 16 iulie 1945, în testul Trinity în New Mexico; Oppenheimer a remarcat mai târziu că acesta îi amintește de cuvintele din Bhagavad-Gita: „Acum sunt prefăcut în Moarte, distrugătorul lumilor.”^[42][b]

După război, Oppenheimer a devenit președinte al influentului Comitet General Consultativ al nou-înființatei Comisii pentru Energie Atomică din Statele Unite^⁠(d). El s-a folosit de poziția sa pentru a face lobby în favoarea controlului internațional asupra energiei nucleare în vederea evitării proliferării armelor nucleare și a cursei înarmării nucleare^⁠(d) cu Uniunea Sovietică. Dupa ce a provocat furia multor politicieni cu opiniile sale sincere din timpul celei de a Doua Panici Roșii, i s-au revocat drepturile de acces^⁠(d) într-o audiere foarte mediatizată în 1954, și a fost deposedat practic de toată influența politică directă; el a continuat să țină conferințe, să scrie și să lucreze în fizică. Nouă ani mai târziu, președintele John F. Kennedy i-a conferit (și Lyndon B. Johnson i-a decernat) Premiul Enrico Fermi^⁠(d), ca gest de reabilitare politică^⁠(d).

Printre realizările lui Oppenheimer în fizică s-au numărat aproximarea Born–Oppenheimer^⁠(d) pentru funcțiile de undă moleculare, lucrări de teoria electronilor și pozitronilor, procesul Oppenheimer–Phillips^⁠(d) din fuziunea nucleară, și prima predicție a unui tunel cuantic. Împreună cu studenții săi, el a adus contribuții importante și la teoria modernă a stelelor neutronice și găurilor negre, precum și la cea a mecanicii cuantice, teoriei cuantice a câmpurilor, și la interacțiunile dintre razele cosmice. Ca profesor și promotor al științei, el este amintit ca părinte fondator al școlii americane de fizică teoretică, care a dobândit renume mondial în anii 1930. După al Doilea Război Mondial, el a devenit director al Institutului pentru Studii Avansate din Princeton, New Jersey.

Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „lower-alpha”, dar nu și o etichetă <references group="lower-alpha"/>