Regim politic mixt (sau constituția mixtă) este o formă de guvernare care combină elemente ale democrației (organizare politică), aristocrației și monarhiei, făcând imposibile situațiile în care acestea degenerează în anarhie - lipsa oricărei forme de organizare politică, oligarhie sau dictatură.[1] Conceptul a luat amploare în timpul perioadei clasice a antichității cu scopul de a descrie stabilitatea, inovarea și succesul republicii ca formă de guvernare după Constituția romană.
Spre deosebire de democrația clasică, aristocrație sau monarhie, într-un regim politic mixt conducătorii sunt aleși de cetățeni și nu își obțin funcția prin moștenire sau prin tragere la sorți (pe vremea greco-romanilor, tragerea la sorți era folosită pentru alegerea cetățenilor în funcții publice, fiind considerată, de regulă, drept principala caracteristică a democrației ateniene[2]).
Conceptul de regim politic mixt a fost studiat în timpul Renașterii și al Iluminismului de Niccolò Machiavelli, Giambattista Vico, Immanuel Kant, Thomas Hobbes. Această noțiune a fost și rămâne o teorie foarte importantă în rândul susținătorilor republicanismului. Diferite școli au descris sistemele politice moderne precum UE și SUA, ca având constituții mixte.