Stat socialist

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.

Parte a seriei despre
Socialism
Dezvoltare Istoria socialismului Dezbatere asupra calculului socialist Economie socialistă
Idei Calcul în natură Proprietate colectivă Cooperativă Proprietate comună Democrație economică Planificare economică Oportunități egale Asociere liberă Democrația la locul de muncă Analiză intrare-ieșire Internaționalism Tichet cadou Producția pentru utilizare Dividend social Proprietate socială Socialism într-o singură țară Modul de producție socialist Proprietate de stat Fiecăruia după contribuția sa Autogestiunea muncii
Modele Planificare descentralizată Economia participativă Socialism de piață Democrație economică Impozit unic Teorema Lange–Lerner Mutualism Socialismul ricardian Economie planificată Tip sovietic Proiectul Cybersyn Economie de piață socialistă Economia de piață orientată socialist
Variante African Arab Agrar Anarhist Anarho-comunism Anarho-sindicalismul Autoritar Baasism Blanquism Comunism Democratic Etic Ecologic Feminist Georgism Conservator Corporativ Imposibilism Leninism Liberal Libertarian Piață Marhaenism Marxism Maoism Owenism Platformism Reformism Religios Revizionism Revoluționar Ricardian Științific Social-democrație Stat Neo- Sindicalism Technocrație Troțkism Utopic cu caracteristici chineze Sionism secolul al XXI-lea
Istoria după țară Australia Brazilia Canada Franța Estonia Hong Kong India Olanda Noua Zeelandă Pakistan Regatul Unit Statele Unite
Oameni Charles Hall Henri de Saint-Simon François-Noël Babeuf Robert Owen Charles Fourier William Thompson Thomas Hodgskin Louis Auguste Blanqui Pierre-Joseph Proudhon Louis Blanc Moses Hess Mihail Bakunin Karl Marx Friedrich Engels Ferdinand Lassalle William Morris Mary Harris Jones Peter Kropotkin Eduard Bernstein Errico Malatesta Fred M. Taylor Eugene V. Debs Gheorghi Plehanov John Dewey Enrico Barone Ben Tillett Fernand Pelloutier Emma Goldman Vladimir Lenin Rosa Luxemburg Léon Blum Antonie Pannekoek Luis Emilio Recabarren Iosif Stalin Leon Trotsky Clement Attlee Karl Polanyi Nestor Mahno G. D. H. Cole Ho Chi Minh Antonio Gramsci Josip Broz Tito Farabundo Martí Mao Zedong José Carlos Mariátegui Imre Nagy Einar Gerhardsen Sidney Hook Abba P. Lerner Oskar R. Lange Deng Xiaoping Max Shachtman Salvador Allende Nelson Mandela Enver Hoxha Kwame Nkrumah Edvard Kardelj Kim Il-sung François Mitterrand Gamal Abdel Nasser Alexander Dubček Howard Zinn Fidel Castro Olof Palme Che Guevara Noam Chomsky Martin Luther King Jr. Mihail Gorbaciov Bernie Sanders Muammar Gaddafi Abdullah Öcalan Jeremy Corbyn Thomas Sankara Jack Layton Cornel West Hugo Chávez Chris Hedges Evo Morales
Organizații Prima Internațională (Asociația Internațională a Muncitorilor) A Doua Internațională Internaționala a III-a (Comintern) Internaționala a IV-a Internaționala a V-a Internaționala Laburiștilor și a Socialiștilor Internaționala Socialistă Federația Mondială a Tineretului Democrat Uniunea Internațională a Tineretului Socialist Mișcarea Mondială Socialistă Comitetul Internațional pentru Internaționala a IV-a Alianța Progresistă
Subiecte asemănătoare Anarhism Capitalism Societate comunistă Critica capitalismului Sistem economic Listă de economiști socialiști Nanosocialism Progresivism Socialism de dreapta Socialismul și drepturile LGBT Partid Socialist Stat socialist
Portal Socialism Portal Economie Portal Politică
v d m

Termenul de stat socialist (republică socialistă sau stat muncitoresc) poate avea mai multe înțelesuri diferite, dar și unele asemănări.

Termenul de stat socialist este folosit de către socialiștii care doresc să sublinieze faptul că susțin o formă republicană de guvernare. În plus, deoarece multe forme de socialism pretind că reprezintă interesele clasei muncitoare, mulți socialiști se referă la un stat organizat în conformitate cu principiile lor drept stat muncitoresc. Alți socialiști, cum ar fi anarho-socialiștii și multi alți socialiști libertarieni, resping conceptul de stat socialist în totalitate, argumentând că un stat nu este obligat să instaureze un sistem socialist.

Termenii "republică socialistă", "stat socialist" si "stat muncitoresc" au semnificații variate în funcție de perspectivele diferitelor ramuri ale marxismului, marxism-leninismului și teoriilor socialiste non-comuniste. Majoritatea acestor teorii, deși nu toate, postulează necesitatea naționalizării economiei și administrării acesteia printr-un plan centralizat de producție. Se urmărește astfel eliminarea capitalismului și a muncii salariale pentru profit privat în sectoarele esențiale de producție socială.^[1] Cu toate acestea, anumite teorii economice socialiste susțin diverse nivele de relații de piață, combinate cu proprietatea publică și/sau cooperative muncitorești. Aceste concepții variate reflectă abordările distincte privind modul în care un stat socialist ar trebui să funcționeze. În timp ce unele doctrine promovează o intervenție extensivă a statului în economie, altele acceptă existența unor mecanisme de piață în cadrul unui sistem socialist. Astfel, termenul "stat socialist" rămâne fluid, adaptându-se la viziunile diferitelor școli de gândire socialistă și la contextul socio-politic specific în care este aplicat.^[2]

În majoritatea cazurilor, statele socialiste adoptă regimuri politice de tip dictatorial, iar în anumite situații, precum cea a URSS-ului, acestea devin regimuri totalitare. Caracterul totalitar a fost o constantă a statelor comunsite de-a lungul existenței lor. Alte similitudini între statele comuniste se regăsesc la nivelul constituțiilor, legislației și programelor politice ale partidelor comuniste.^[3] Acest ultim aspect poate fi explicat prin contextul răspândirii comunismului ca regim politic în Blocul Răsăritean sau în alte state satelit ale Uniunii Sovietice.