Telepatie

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Telepatia (însemnând literal simțire la distanță) vine din greacă tele („distanță”) și pathe „sentiment” și se referă la abilitatea de a comunica informație de la o minte la alta (pe alte căi decât cele ale organelor de simț cunoscute)^[1], fiind o formă de percepție extrasenzorială sau cogniție anormală. Comunicarea se efectuează într-un singur sens de la un inductor la subiectul receptor (engl. percipient). Subiectul receptor integrează verbal și intelectual starea senzorio- emoțională care i-a fost indusă.

Această informație este raportată a fi „primită” în aceeași formă ca și cum ar fi de la simțurile convenționale. Telepatia este procesul care permite ca ființele să transmită informații de la unele la altele, fără a se folosi de limbajul verbal. Cei care au descoperit că telepatia se află printre fenomenele paranormalului erau adepții mesmerismului (teoria magnetismului animal). Aceștia au observat că unele persoane cu capacități magnetice pot citi gânduri și pot executa comenzi nerostite.