Back Muang Thai ACE Тайланд ADY Thailand Afrikaans Thailand ALS ታይላንድ Amharic Thailand AMI Tailandia AN Tæġland ANG थाईलैंड ANP تايلاند Arabic
| Thailanda | |||||
| Thailanda ราชอาณาจักรไทย Racha-anachakra Thai Regatul Thailandei | |||||
| |||||
| Deviză: (neoficial) ชาติ ศาสนา พระมหากษัตริย์ Chat, Satsana, Phra Maha Kasat "Națiunea, Religia, Regele" | |||||
| |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 513.120 km² (locul 49) | ||||
| Apă (%) | 0,4% | ||||
| Cel mai înalt punct | Doi Inthanon[*] (2.565 m)  | ||||
| Cel mai jos punct | Golful Thailandei (0 m) | ||||
| Cel mai mare oraș | Bangkok | ||||
| Vecini | Laos Cambodgia Malaysia Myanmar Khmer Republic[*] Kedah[*] | ||||
| Fus orar | UTC+7 | ||||
| Populație | |||||
| Densitate | 121 loc/km² | ||||
| - Estimare 2017 | 66.188.503 | ||||
| Limbi oficiale | Thailandeză | ||||
| Etnonim | Thailandezi | ||||
| Guvernare | |||||
| Sistem politic | unitar parlamentar monarhie constituțională | ||||
| Rege | Vajiralongkorn | ||||
| Prim ministru | Paetongtarn Shinawatra | ||||
| Legislativ | Adunarea Națională Legislativă a Thailandei(d) | ||||
| Capitala | Bangkok | ||||
| Istorie | |||||
| Independență | |||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | |||||
| - Total | 388,7 mld. USD | ||||
| - Pe cap de locuitor | 6.400 USD | ||||
| PIB (nominal) | |||||
| - Total | 505.568.057.004 $[2] | ||||
| Gini | 35 | ||||
| IDU | 0,8 | ||||
| Monedă | Baht (THB) | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Cod CIO | THA | ||||
| Cod mobil | 520 | ||||
| Prefix telefonic | +66 | ||||
| ISO 3166-2 | TH | ||||
| Domeniu Internet | .th | ||||
| Prezență online | |||||
| site web oficial cont Instagram hasthtag | |||||
Modifică date / text  | |||||
![Stema Thailandei[*]](view_html.php?sq=Envato&lang=ro&q=Fi%C8%99ier:Emblem_of_Thailand.svg)
Thailanda, oficial Regatul Thailandei și cunoscută istoric sub numele de Siam (nume oficial până în 1939), este o țară din Asia de Sud-Est situată pe Peninsula Indochineză. Cu o populație de aproape 66 de milioane de locuitori, se întinde pe o suprafață de 513.115 kilometri pătrați. Thailanda se învecinează la nord-vest cu Myanmar, la nord-est și est cu Laos, la sud-est cu Cambodgia, la sud cu Golful Thailandei și Malaysia, iar la sud-vest cu Marea Andaman; de asemenea, are granițe maritime cu Vietnam la sud-est și cu Indonezia și India la sud-vest. Bangkok este capitala și cel mai mare oraș al statului.[5][6][7]
Popoarele thailandeze au migrat din sud-vestul Chinei către Asia de Sud-Est continentală între secolele al VI-lea și al XI-lea. Regate indianizate precum Mon, Imperiul Khmer și statele malaeziene au dominat inițial regiunea, concurând cu statele thailandeze, cum ar fi regatele Ngoenyang, Sukhothai, Lan Na și Ayutthaya, care rivalizau, de asemenea, între ele. Contactul cu europenii a început în 1511, odată cu o misiune diplomatică portugheză la Ayutthaya, care a devenit o putere regională până la sfârșitul secolului al XV-lea. Ayutthaya și-a atins apogeul în secolul al XVIII-lea, până când a fost distrusă în timpul Războiului birmano-siamez. Regele Taksin cel Mare a reunificat rapid teritoriul fragmentat și a fondat Regatul Thonburi (1767–1782), de scurtă durată, fiind singurul său monarh. În 1782, a fost succedat de Phutthayotfa Chulalok (Rama I), primul monarh al actualei dinastii Chakri. În perioada imperialismului occidental în Asia, Siam a rămas singurul stat din regiune care a evitat colonizarea, deși a fost adesea forțat să facă concesii teritoriale, comerciale și juridice în tratate inegale. Sistemul de guvernare siamez a fost centralizat și transformat într-o monarhie absolută unitară modernă în timpul domniei lui Chulalongkorn (Rama al V-lea) (1868–1910). În Primul Război Mondial, Siam s-a alăturat Aliaților, decizie politică luată pentru a modifica tratatele inegale. După o revoluție fără vărsare de sânge în 1932, a devenit o monarhie constituțională și și-a schimbat numele oficial în Thailanda, devenind aliat al Japoniei în cel de-Al Doilea Război Mondial. La sfârșitul anilor 1950, o lovitură de stat condusă de Sarit Thanarat a revitalizat rolul influent istoric al monarhiei în politică. În timpul Războiului Rece, Thailanda a devenit un aliat important non-NATO al Statelor Unite și a jucat un rol anti-comunist în regiune, fiind membru SEATO, organizație desființată în 1977.[8][9]
Cu excepția unei scurte perioade de democrație parlamentară în anii 1970 și 1990, Thailanda a alternat periodic între democrație și guvernare militară. Începând cu anii 2000, țara a fost marcată de conflicte politice continue între susținătorii și oponenții premierului Thaksin Shinawatra, ales de două ori, ceea ce a dus la două lovituri de stat (în 2006 și 2014), la adoptarea actualei constituții, un guvern nominal democratic după alegerile generale din 2019, și la mari proteste pro-democrație între 2020 și 2021, care au inclus cereri fără precedent de reformare a monarhiei. Din 2019, Thailanda este nominal o monarhie constituțională parlamentară; în practică, însă, avantajele structurale din constituție au asigurat influența continuă a armatei în politică.[10]
Thailanda este o putere medie în afacerile globale și membru fondator al ASEAN. Are a doua cea mai mare economie din Asia de Sud-Est și a 23-a din lume în funcție de PIB-ul ajustat la paritatea puterii de cumpărare (PPP), situându-se pe locul 29 după PIB nominal. Thailanda este clasificată drept o economie recent industrializată, cu sectoare principale în industrie, agricultură și turism.
- ^ http://stat.dopa.go.th/stat/statnew/upstat_age_disp.php Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Raportul Dezvoltării Umane,
- ^ „Multiple factors behind Thailand's birth rate decline, experts say” (în engleză). Voice of America. . Accesat în .
- ^ Center, Thailand. „Land Area” (în engleză). SAWASDEE THAILAND. Accesat în .
- ^ Center, Thailand. „Capital City” (în engleză). SAWASDEE THAILAND. Accesat în .
- ^ „Thailand's Constitutional Dictatorship Weathers the Storm” (în engleză). thediplomat.com. Accesat în .
- ^ „บริการกู้ยืมเงินที่อนุมัติง่ายๆ พร้อมเช็คเอกสารยืมเงินที่ต้องใช้” (în engleză). worldbank.or.th - รู้จักกับแหล่งกู้ยืมเงินชั้นนำของไทยที่ให้บริการสินเชื่อหลากหลายประเภท. Accesat în .
- ^ „George Cœdès”, Wikipedia (în engleză), , accesat în