Back تودور أرغيزي Arabic تودور ارجيزى ARZ Tudor Argezi Azerbaijani تودور ارقیزی AZB Тудор Аргези Bulgarian Tudor Arghezi Catalan Tudor Arghezi Czech Tudor Arghezi German Tudor Arghezi English Tudor Arghezi Esperanto
| Tudor Arghezi | |||
 | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Nume la naștere | Ion Nae Theodorescu  | ||
| Născut | 21 mai 1880 București, România | ||
| Decedat | (87 de ani) București, Republica Socialistă România | ||
| Părinți | Nae Theodorescu și Maria | ||
| Căsătorit cu | Constanța Zissu Paraschiva Burda | ||
| Copii | Eli Lotar (cu Constanța Zissu) Mitzura (cu Paraschiva Burda) Barutu (cu Paraschiva Burda) | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Religie | creștinism ortodox[*] | ||
| Ocupație | poet, prozator, jurnalist | ||
| Limbi vorbite | limba română[2][3] | ||
| Pseudonim | Tudor Arghezi | ||
| Studii | Colegiul Național „Sfântul Sava” din București | ||
| Activitatea literară | |||
| Activ ca scriitor | 1896 – 1967 | ||
| Mișcare/curent literar | Modernism, Simbolism Poporanism | ||
| Specie literară | poezie lirică, ficțiune, satiră, pamflet, literatură pentru copii | ||
| Operă de debut | 1896[1] în ziarul "Liga ortodoxă": * 25 iulie - proza „Din ziua de azi” * 30 iulie - poezia „Tatal meu” | ||
| Opere semnificative | „Flori de mucigai”, ”Ochii Maicii Domnului”, „Cuvinte potrivite”, „Bilete de papagal” | ||
A influențat pe | |||
| Note | |||
| Premii | Premiul Național pentru Literatură Ordinul Meritul Cultural | ||
| |||
| Semnătură | |||
 | |||
| Prezență online | |||
Modifică date / text  | |||
Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu; n. , București, România – d. , București, România) a fost un scriitor român, cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române. A scris, între altele, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire și Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum și literatură pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestați din întreaga literatură română. Pseudonimul Arghezi provine, explică însuși scriitorul, din Argesis - vechiul nume al Argeșului. Ovid S. Crohmălniceanu propunea în studiul consacrat operei poetului din Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale o altă explicație, pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie și Geza. După o altă ipoteză, numele poate veni de la numele bonei (Ergézi Rozália) care de fapt ar fi adevărata mamă.[4]
- ^ Tudor Arghezi - Zdreanta, Testament, Rug de seara, Cantec de adormit Mitura, Talharul, Flori de mucigai
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Descoperire uimitoare a lumii literare: Tudor Arghezi, copilul din flori al bonei unguroaice, Ergézi Rozália. Rezultatul unei cercetări extrem de controversate - Adevărul, 4 august 2015.