Back Sigbare heelal Afrikaans الكون المرصود Arabic Universu observable AST Наблюдаема вселена Bulgarian ကလွူꩻထွာႏနွောင်ꩻဒါႏ စဲက္ကျာႏဝဠာႏ BLK পর্যবেক্ষণযোগ্য মহাবিশ্ব Bengali/Bangla Univers observable Catalan گەردوونی چاودێریکراو CKB Pozorovatelný vesmír Czech Метагалактика CV

Univers observabil

Univers observabil

Vizualizare a întregului univers observabil tridimensional (93 de miliarde de ani-lumină. Punctele reprezintă colecții de super-roiuri de galaxii. Super-roiul Fecioara (care conține Calea Lactee) este în centru, dar este prea mic pentru a fi vizibil la această scară.
Diametru8.8×1026 m sau 880 Ym (28,5 Gpc sau 93 Giga ani-lumină)[1]
Volum4×1080 m3[2]
Masă (materie obișnuită)1,5 ×1053 kg[3]
Densitate (din total energie)9,9×10−27kg/m3 (echivalent cu 6 protoni per m3 de spațiu)[4]
Vârstă13,799±0,021 miliarde de ani[5]
Temperatură medie2,72548 K[6]
Alcătuit din

Universul observabil este o regiune sferică a universului care cuprinde toată materia care poate fi observată de pe Pământ sau de către telescoapele spațiale și sondele de explorare. Există cel puțin 2 trilioane de galaxii în universul observabil.[8][9] Presupunând că universul este izotrop (uniform în orice direcție), distanța până la marginea universului observabil este aproximativ aceeași în toate direcțiile. Adică universul observabil are un volum sferic centrat pe observator. Fiecare loc din univers are propriul său univers observabil, care se poate suprapune sau nu cu cel centrat pe Pământ.

Cuvântul observabil nu se referă la capacitatea tehnologiei moderne de a detecta lumina sau alte informații de la un obiect. Se referă la limita fizică creată de viteza luminii în sine. Deoarece nici un semnal nu poate călători mai repede decât lumina, orice obiect mai departe de noi decât lumina ar putea călători în vârsta universului (estimată în jurul a 13,799 ± 0,021 miliarde de ani[5]) pur și simplu nu poate fi detectat, deoarece semnalul n-a ajuns la noi încă. Uneori, astrofizicienii disting între universul vizibil, care include numai semnale emise de la recombinare (când s-au format atomi de hidrogen din protoni, electroni și fotoni) — și universul observabil, care include semnale de la începutul expansiunii cosmologice (Big Bang în cosmologia fizică tradițională, sfârșitul epocii inflaționiste în cosmologia modernă).

Conform calculelor, distanța comobilă actuală — distanța dintre două obiecte astronomice făcând abstracție de expansiunea universului, adică folosind o unitate de lungime după expansiunea universului — până la particule din care este formată radiația cosmică de fond, adică raza universului vizibil, este de aproximativ 14 miliarde de parseci (aproximativ 45,7 miliarde de ani-lumină), în timp ce distanța comobilă până la marginea universului observabil este de aproximativ 14,3 miliarde parseci (aproximativ 46,6 miliarde de ani-lumină),[10] cu aproximativ 2% mai mare. De aceea, raza universului observabil este estimată a fi de aproximativ 46,5 miliarde de ani lumină[11][12] și un diametru de aproximativ 28,5 giga parseci (93 miliarde de ani-lumină), ceea ce este egal cu 880 yottametri.[13] Masa totală a materiei obișnuite din univers poate fi calculată folosind densitatea critică și diametrul universului observabil la aproximativ 1,5 × 1053 kg.[14] În noiembrie 2018, astronomii au raportat că lumina de fundal extragalactică se ridica la 4 × 1084 fotoni.[15][16]

Pe măsură ce expansiunea universului se accelerează, toate obiectele observabile în prezent vor părea să înghețe în timp, pe măsură ce emit progresiv lumină roșie și mai slabă. De exemplu, obiectele cu deplasare spre roșu actuală z de la 5 la 10 vor rămâne observabile nu mai mult de 4-6 miliarde de ani. În plus, lumina emisă de obiecte aflate în prezent peste o anumită distanță comobilă (în prezent aproximativ 19 miliarde de parseci) nu va ajunge niciodată pe Pământ.[17]

  1. ^ Itzhak Bars; John Terning (noiembrie 2009). Extra Dimensions in Space and Time. Springer. pp. 27–. ISBN 978-0-387-77637-8. Accesat în . 
  2. ^ What is the Universe Made Of?
  3. ^ Multiply percentage of ordinary matter given by Planck below, with total energy density given by WMAP below
  4. ^ http://map.gsfc.nasa.gov/universe/uni_matter.html January 13, 2015
  5. ^ a b Planck Collaboration (). „Planck 2015 results. XIII. Cosmological parameters (See Table 4 on page 32 of pdf)”. Astronomy & Astrophysics. 594: A13. arXiv:1502.01589 Accesibil gratuit. Bibcode:2016A&A...594A..13P. doi:10.1051/0004-6361/201525830. 
  6. ^ Fixsen, D. J. (decembrie 2009). „The Temperature of the Cosmic Microwave Background”. The Astrophysical Journal. 707 (2): 916–920. arXiv:0911.1955 Accesibil gratuit. Bibcode:2009ApJ...707..916F. doi:10.1088/0004-637X/707/2/916. 
  7. ^ „Planck cosmic recipe”. 
  8. ^ Conselice, Christopher J.; et al. (). „The Evolution of Galaxy Number Density at z < 8 and Its Implications”. The Astrophysical Journal. 830 (2): 83. arXiv:1607.03909v2 Accesibil gratuit. Bibcode:2016ApJ...830...83C. doi:10.3847/0004-637X/830/2/83. 
  9. ^ Fountain, Henry (). „Two Trillion Galaxies, at the Very Least”. New York Times. Accesat în . 
  10. ^ Gott III, J. Richard; Mario Jurić; David Schlegel; Fiona Hoyle; et al. (). „A Map of the Universe” (PDF). The Astrophysical Journal. 624 (2): 463–484. arXiv:astro-ph/0310571 Accesibil gratuit. Bibcode:2005ApJ...624..463G. doi:10.1086/428890. 
  11. ^ Frequently Asked Questions in Cosmology. Astro.ucla.edu. Retrieved on 2011-05-01.
  12. ^ Lineweaver, Charles; Tamara M. Davis (). „Misconceptions about the Big Bang”. Scientific American. 292 (3): 36–45. Bibcode:2005SciAm.292c..36L. doi:10.1038/scientificamerican0305-36. 
  13. ^ Itzhak Bars; John Terning (noiembrie 2009). Extra Dimensions in Space and Time. Springer. pp. 27–. ISBN 978-0-387-77637-8. Accesat în . 
  14. ^ See the "Mass of ordinary matter" section in this article.
  15. ^ Overbye, Dennis (). „All the Light There Is to See? 4 x 10⁸⁴ Photons”. The New York Times. Accesat în . 
  16. ^ The Fermi-LAT Collaboration (). „A gamma-ray determination of the Universe's star formation history”. Science. 362 (6418): 1031–1034. arXiv:1812.01031 Accesibil gratuit. Bibcode:2018Sci...362.1031F. doi:10.1126/science.aat8123. PMID 30498122. 
  17. ^ Loeb, Abraham (). „Long-term future of extragalactic astronomy”. Physical Review D. 65 (4): 047301. arXiv:astro-ph/0107568 Accesibil gratuit. Bibcode:2002PhRvD..65d7301L. doi:10.1103/PhysRevD.65.047301. 
From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Nelliwinne