Valea Iordanului

Acest articol se referă la cultura și geografia văii inferioare a Iordanului. Pentru valea superioară a Iordanului, vedeți Valea Hula. Pentru geologia văii, vedeți Depresiunea tectonică a Iordanului. Pentru alte utilizări, vedeți Valea Iordanului (dezambiguizare).
Valea Iordanului

Valea Iordanului (în arabă غور الأردن, Ghor al-Urdun; în ebraică עֵמֶק הַיַרְדֵּן, Emek HaYarden) face parte din mai marea depresiune tectonică a Iordanului. Spre deosebire de majoritatea celorlalte văi ale râurilor, termenul „Valea Iordanului” se aplică adesea doar cursului inferior al râului Iordan, de la locul unde iese din Marea Galileii în nord, până la sfârșitul cursului său, unde se varsă în Marea Moartă în sud.[1] Într-un sens mai larg, termenul poate acoperi, de asemenea, bazinul Mării Moarte și valea Arava, care este segmentul văii rupturii de dincolo de Marea Moartă și care se termină la Aqaba / Eilat, 155 km (96 mi) mai la sud.[2]

Valea, în sensul comun, este un jgheab lung și îngust, de 105 km (65 mi) lungime dacă este măsurat în linie aeriană, cu o lățime în medie de 10 km (6,2 mi) cu unele puncte îngustându-se la 4 km (2,5 mi) pe cea mai mare parte a cursului, înainte de a se lărgi la o deltă de 20 km (12 mi) atunci când ajunge la Marea Moartă. Datorită șerpuirii, lungimea râului în sine este de 220 km (140 mi). Aceasta este valea cu cea mai joasă altitudine din lume, începând de la −212 m (−696 ft) sub nivelul mării și terminând la mai puțin de −400 m (−1.300 ft) sub nivelul mării. De o parte și de alta, la est și la vest, valea este mărginită de niste pante înalte, abrupte, care se ridică din fundul văii cu între 1.200 m (3.900 ft) până la 1.700 m (5.600 ft).[3]

Pe cea mai mare parte a lungimii sale, Valea Iordanului formează granița naturală dintre Iordania la est și Israel, inclusiv Cisiordania, la vest. Detaliile sunt reglementate de Tratatul de pace Israel-Iordania din 1994, care stabilește o „graniță administrativă” între Iordania și Cisiordania, cucerită de Israel de la Iordania în 1967, fără a aduce atingere statutului acestui teritoriu.[4] Israelul a alocat 86% din teren, în partea de vest a văii, așezărilor israeliene⁠(d).[5][6] Anexarea Văii Iordanului⁠(d) la Israel a fost propusă de o varietate de politicieni israelieni, cel mai recent Benjamin Netanyahu în septembrie 2019.

  1. ^ Mo 'Awiyah Ibrahim; Sauer, James Abbott; Yassine, Khair (). „The East Jordan Valley Survey, 1975”. Bulletin of the American Schools of Oriental Research. 222 (222): 41–66. doi:10.2307/1356299. JSTOR 1356299. 
  2. ^ Moawiyah M. Ibrahim (). Eva Kaptijn; Lucas Petit, ed. The Jordan Valley during the Early Bronze Age (PDF). A timeless vale. Archaeological and related essays on the Jordan Valley in honour of Gerrit van der Kooij on the occasion of his sixty-fifth birthday. (ASLU 19). Archaeological Studies Leiden University (ASLU). Leiden University Press. ISBN 978-908-72-8076-5. Accesat în . 
  3. ^ Salameh, Elias. "Sources of water salinities in the Jordan Valley Area/Jordan." Acta hydrochimica et hydrobiologica 29.6/7 (2002): Introduction on page 330 (2 in PDF)[nefuncțională]
  4. ^ Annex I.jewishvirtuallibrary
  5. ^ 'Israel: Settlement Agriculture Harms Palestinian Children,' Human Rights Watch 13 aprilie 2015
  6. ^ 'Ripe for Abuse:Palestinian Child Labor in Israeli Agricultural Settlements in the West Bank,' Human Rights Watch 13 April 2015.

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Nelliwinne