Back Путин, Владимир Владимир-иԥа Abkhazian Vladimir Putin ACE Владимир Путин ADY Wladimir Poetin Afrikaans Wladimir Wladimirowitsch Putin ALS Путин, Владимир Владимирович ALT ቭላዲሚር ፑቲን Amharic Vladimir Putin AMI Vladimir Putin AN Vladimir Putin ANG
_(cropped).jpg)
| Rusia |
 Acest articol face parte din seria: |
|
Politica altor țări • |
Vladimir Vladimirovici Putin (în rusă Влади́мир Влади́мирович Пу́тин; n. , Maternitatea Spitalului Nr. 6 V.F. Sneghiriov(d), RSFS Rusă, URSS) este un politician și fost ofițer de informații rus, fiind președintele Rusiei din 2012, după ce anterior a mai deținut această funcție între 2000 și 2008. Putin a fost și prim-ministru al Rusiei între 1999 și 2000 și din nou între 2008 și 2012, fiind liderul rus sau sovietic cu cea mai lungă perioadă de conducere după Iosif Stalin.
Putin a lucrat ca ofițer de informații externe în KGB timp de 16 ani, ajungând la gradul de locotenent-colonel, înainte de a demisiona în 1991 pentru a începe o carieră politică în Sankt Petersburg. În 1996, s-a mutat la Moscova pentru a se alătura administrației președintelui Boris Elțîn. A ocupat pentru scurt timp funcția de director al Serviciului Federal de Securitate (FSB) și apoi a fost secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei înainte de a fi numit prim-ministru în august 1999.
După demisia lui Elțîn, Putin a devenit președinte interimar și, în mai puțin de patru luni, a fost ales pentru primul său mandat prezidențial. A fost reales în 2004. Din cauza limitării constituționale la două mandate prezidențiale consecutive, Putin a revenit ca prim-ministru între 2008 și 2012, sub președinția lui Dmitri Medvedev. A revenit la președinție în 2012 petru un mandat de 6 ani, în urma unor alegeri marcate de acuzații de fraudă și proteste, și a fost reales în 2018. În martie 2024, a fost reales pentru încă un mandat.
În perioada inițială a președinției sale, economia Rusiei a crescut în medie cu șapte procente pe an, stimulată de reforme economice și de o creștere de cinci ori a prețului petrolului și gazelor. De asemenea, Putin a condus Rusia într-un conflict cu separatiștii ceceni, restabilind controlul federal asupra regiunii. În timpul mandatului său ca prim-ministru sub Medvedev, a supervizat un conflict militar cu Georgia și a implementat reforme în armată și poliție.[22]
În cel de-al treilea mandat prezidențial, Rusia a anexat Crimeea și a susținut un război în estul Ucrainei prin mai multe incursiuni militare, ceea ce a dus la sancțiuni internaționale și o criză financiară în Rusia.[23] De asemenea, a ordonat o intervenție militară în Siria pentru a-l sprijini pe aliatul său, Bashar al-Assad, în timpul războiului civil sirian, obținând în final baze navale permanente în Marea Mediterană de Est.[24]
În aprilie 2021, după un referendum, Putin a promulgat modificări constituționale care i-ar permite să candideze pentru alte două mandate, posibil extinzând președinția sa până în 2036.[25]
În februarie 2022, în cel de-al patrulea mandat prezidențial, Putin a lansat o invazie la scară largă în Ucraina, acțiune care a generat condamnare internațională și sancțiuni suplimentare.[26] În septembrie 2022, a anunțat o mobilizare parțială și a anexat forțat patru regiuni ucrainene (oblasti), echivalente ca mărime cu Portugalia, în Rusia. În martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru crime de război legate de responsabilitatea sa în presupusele răpiri ilegale de copii pe durata războiului.[27][28][29]
Sub conducerea lui Putin, sistemul politic al Rusiei a fost transformat într-o dictatură autoritară cu un cult al personalității. Guvernarea sa a fost marcată de corupție endemică și încălcări extinse ale drepturilor omului, incluzând încarcerarea și reprimarea oponenților politici, intimidarea și cenzurarea presei independente din Rusia, precum și lipsa de alegeri libere și corecte. Rusia a obținut în mod constant scoruri foarte scăzute în Indexul Percepției Corupției al Transparency International[30], în Indexul Democrației al The Economist[31], în indexul Libertatea în Lume al Freedom House[32] și în Indexul Libertății Presei al Reporters Without Borders[33].
- ^ http://archive.premier.gov.ru Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.myunivercity.ru/Философия/Маккеавелизм_в_Путине_и_Ельцине/83143_1529043_страница1.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://putin.kremlin.ru/bio Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.kommersant.ru/doc/662935 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Wladimir Putin, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ Vladimir Putin, SNAC, accesat în
- ^ Vladimir POUTINE, Le Delarge
- ^ Vladimir Poutine, GeneaStar
- ^ http://en.putin.kremlin.ru/bio/page-0 kremlin.ru Verificați valoarea
|url=(ajutor), accesat în - ^ http://www.rosbalt.ru/piter/2014/08/22/1306942.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.nbcnews.com/news/world/meet-putins-inside-russian-leaders-mysterious-family-n164331 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://espn.go.com/olympics/winter/2014/story/_/id/10323103/importance-sochi-olympics-vladimir-putin-espn-magazine Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://espn.go.com/tennis/story/_/id/11738938/tennis-maria-sharapova-no-1-chances-take-hit-loss-caroline-wozniacki Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.nytimes.com/2009/05/16/world/europe/16gazprom.html?pagewanted=all Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în
- ^ Argumentî i Faktî
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Pervîi Kanal
- ^ https://rg.ru/2016/04/15/obnarodovana-deklaracii-o-dohodah-vladimira-putina-za-2015-god.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „CRONOLOGIE: Principalele evenimente din Rusia de la venirea la putere a lui Vladimir Putin in 1999”. Știrile ProTV. Accesat în .
- ^ „De la Cecenia la Kazahstan. Cum încearcă Vladimir Putin să întrețină și să-și extindă Imperiul Rus”. Mediafax.ro. Accesat în .
- ^ „Vladimir Putin l-a primit pe liderul sirian Bashar al-Assad, la Moscova”. Ziare.com. Accesat în .
- ^ Vulcan, Dora; Liberă, Europa (), „Putin a promulgat legea care-i va permite să conducă Rusia până la 84 de ani”, Europa Liberă România, accesat în
- ^ „Ce s-a întâmplat pe 24 februarie 2022, ziua în care Rusia a declanșat în Ucraina cel mai grav conflict după al Doilea Război Mondial”. www.digi24.ro. . Accesat în .
- ^ „Vizat de un mandat de arestare, Putin face prima sa vizită într-o țară membră a Curții Penale Internaționale - HotNews.ro”. . Accesat în .
- ^ Digi24 (2022-02-26 12:14:46), Vladimir Putin, acuzat de PPE de crime de război, www.digi24.ro Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Alexandru Stan (), Vladimir Putin ar putea ajunge în istorie lângă Ion Antonescu, Saddam Hussein, Slobodan Milošević și alți dictatori judecați pentru crime de război, Mediafax.ro
- ^ „Indexul Percepției Corupției” (în engleză). Transparency.org. . Accesat în .
- ^ „Indexul Democrației”. Economist Intelligence Unit. Accesat în .
- ^ „Marking 50 Years in the Struggle for Democracy” (în engleză). Freedom House. Accesat în .
- ^ „Index | RSF” (în engleză). rsf.org. Accesat în .