![]() | Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Zimnicea | |||
— oraș și localitate de frontieră[*] — | |||
| |||
Poziția geografică | |||
Coordonate: 43°37′12″N 25°21′51″E / 43.62000°N 25.36417°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Județ | ![]() | ||
SIRUTA | 151978 | ||
Atestare documentară | 1385 | ||
Reședință | Zimnicea[*] | ||
Componență | Zimnicea[*] | ||
Guvernare | |||
- primar al orașului Zimnicea[*] | Petre Pârvu[*][1][2] (PSD, ) | ||
Suprafață | |||
- Total | 131,31 km² | ||
Altitudine | 48 m.d.m. | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 12.589 locuitori | ||
- Densitate | 125 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 145400 | ||
Localități înfrățite | |||
- Pieve Emanuele | Italia | ||
- Bouaké | Coasta de Fildeș | ||
Prezență online | |||
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |||
![]() | |||
Modifică date / text ![]() |
Zimnicea este un oraș în județul Teleorman, Muntenia, România.[3] Se află în punctul cel mai sudic al țării, la 42 km de reședința județului, Alexandria, la 130 km de București și 180 km de Craiova. Orașul este situat în Lunca Dunării, iar în apropiere se află Balta Suhaia și Ostrovul Gâsca care au fost desemnate de Guvernul României arii protejate de interes național. Zimnicea are o populație de 14.058 de locuitori (2011),[4] fiind astfel al patrulea ca mărime din județ.
La vest de Zimnicea se află o cetate geto-dacică din secolul IV î.Hr., dar prima atestare documentară a orașului este din 1385 sub numele de „Dezimnikos”, de către pelerini creștini ce fuseseră la Ierusalim și au trecut Dunărea pe aici. În 1835 era al douăsprezecelea oraș ca mărime din Țara Românească și un important punct vamal și de comerț. Zimnicea a fost reședința județului Teleorman în anii 1837-1838 și 1877.
În urma Cutremurului din 1977 autoritățile locale au raportat distrugerea a 80% din oraș, dar nicio victimă. După Revoluție aceste date au fost puse la îndoială și se spune că distrugerile au fost cauzate de excesul de zel al conducătorilor orașului din acea vreme, deși primarul de atunci, Sandu Dumitru, a negat.[5] Programul de reconstrucție a fost demarat din ordinul lui Ceaușescu și, deși a durat trei ani, în urma acestuia au rămas o mulțime de blocuri de locuințe nefinalizate.
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite insse_2011_nat
|access-date=
(ajutor)