'Na mundagne jè 'nu rilieve d'a superficie terrestre ca se spanne suse a 'u terrene circunnate jndre 'na vanne limitate. Seconne le convenzione europee 'a ìrtezze sove ha ddà esse cumme mineme 600 metre sus a 'u levèlle d'u mare, (slm) e l'aspette suve ha ddà esse almene pe' 'na vanne 'mbervije[1]
'N'senze analoggeche se parle de mundagne pure ce se 'stè parle de le rilieve che sa iacchijene sus a lle otre pianete o suse a lòre satellite.
'A mundagne jè formate da 'na mesckulanze de terre e chianghe ca avène fôre d'a superficie d'a Terre; jèdde pòte arrevà pure a punde assaje ìerte. Non g'ète facele javetà jndre vanne monduose p'u fatte ca 'u clime, de 'mbìerne, jè assaje fridde e jè facele acchijà neve e ghiacce. Duranne l'estate le ghiacciaie tendene a squagghiarse e a conzumà le chianghe sus a cui se iacchijene. Le anemale tipece de le vanne mundane europee sonde le stambecche, le marmotte e le camosce e, 'mbrà le chiande, avènene spesse associate a l'ambiende mundane le genziane, larice, stèdde alpine ed abete[2].