Nazzioni Uniti

Li Stati membri

L'Urganizzazzioni dî Nazzioni Uniti, ONU (‘n ngrisi United Nations Organization, acrònimu UN oppuru U.N.; ‘n francisi Organisation des Nations unies) è la cchiù estisa urganizzazzioni ntirnazziunali, cumprinnennu la quasi tutalitati dî Stati dû pianeta.
L' ONU si pruponi di rigulari li guerri e li sciarri tra li Nazzioni, e ô stissu tempu di prumòviri la paci, la libbirtati e la dimucrazzìa ntô munnu. A oi li Stati membri sunnu 191.

Ponnu fàciri parti dî Nazzioni Uniti tutti li paisi c’accèttanu l’òbbrichi mpunuti dû Statutu dî Nazzioni Uniti e ca vennu cunziddirati ‘n gradu di fàciri frunti a st’òbbrichi. L'Assimbrìa ginirali dicidi l'ammissioni ‘n basi ê raccumannazzioni dû Cunzigghiu di sicurizza.

 data attuali fannu parti di l'ONU 191 paisi; si vidi la Lista dî stati membri dî Nazzioni Uniti.

La seggi di l'urganizzazzioni s’attrova a New York e l'attuali Sicritariu Ginirali è lu portughisi António Guterres, 'n càrrica nzinu dû primu di jinnaru 2017. . A Ginevra, antica seggi dâ Sucità dî Nazziuni, organizzazzioni chi pricidìu l'ONU prima dâ secunna guerra munniali, c'è n'àutra seggi di l'ONU.

Attuale segretario generale è il portoghese António Guterres, in carica dal 1º gennaio 2017.

Ntô 2001 li Nazzioni Uniti e lu ex-sicritariu ginirali Kofi Annan, foru nzignuti dû Premiu Nobel pâ paci, ma già ‘n pricidenza àutri suttaurganizzazzioni di l'ONU foru primiatu cûn Nobel pâ paci:

« NUÀTRI, PÒPULI DÎ NAZZIONI UNITI,
  • dicisi a sarvari li futuri ginirazzioni dû flaggellu dâ guerra, ca pi dui voti ntô cursu di sta ginirazzioni purtau nun dicìbbuli affrizzioni a l'umanitati,
  • a riaffirmari la fidi ntê dritti funnamintali di l'omu, ntâ dignitati e ntô valuri dâ pirsuna umana, nta l’aguagghianza dî dritti di l’òmini e dî fìmmini e dî nazzioni granni e nichi [...] »
(dû priàmmulu dû Statutu dî Nazzioni Uniti.)

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Nelliwinne